miercuri , 18 octombrie 2017
660×220 transfero.ro

Anamaria Effler, românca din echipa fizicienilor răsplătiți cu Premiului Nobel 2017

Anamaria Effler, din Arad, face parte din echipa cercetătorilor care au fost recompensați cu Premiul Nobel 2017 pentru Fizică.

Cine este Anamaria Effler

Anamaria Effler are 33 de ani și s-a născut în Arad. Clasele I-VIII le-a parcurs la Școala Generală nr. 5, iar studiile liceale le-a terminat la cea mai prestigioasă instituție de învățământ din Arad, Colegiul „Moise Nicoară”, fiind parte a unei generații de elită care a absolvit în anul 2003.

„Au fost o generație deosebită, ceea ce cred că a fost un mare noroc pentru Anamaria, fiind parte dintr-o clasă de elită. Este foarte important să ai cu cine concura. Totodată, cred că domnul profesor de Fizică Branco Arsenov a fost un factor important pentru ea. Un om extraordinar care cu siguranță i-a insuflat dragostea pentru fizică”, a povestit doamna Georgeta Effler, mama Anamariei.

După terminarea liceului, Anamaria a primit burse de la mai multe universități din străinătate, tânăra alegând CalTech (California Institute of Technology), un institut asemănător cu celebrul MIT (Massachusetts Institute of Technology). CalTech este un institut de elită, axat exclusiv pe domeniul științelor.

Anamaria este pasionată de fizica exeperimentală.

„Eu am ales să merg pe fizică experimentală și mai târziu, după multă muncă, mi-am dat seama că în România pur și simplu nu sunt bani care să fie investiți în experimente care să fie în competiție cu ce se întâmplă în Europa sau în Statele Unite”, subliniază Anamaria Effler.

Anamaria Effler a fost întrebată de jurnaliștii de la Special Arad dacă mai are de gând să se întoarcă în România.

„Sincer, nu știu. Nu cred. Problema este că am plecat la 18 ani, iar când ai 18 ani nu știi ce faci, în sensul că nu te gândești chiar atât de mult la viitor. Eu am ales să merg pe fizică experimentală și mai târziu, după multă muncă, mi-am dat seama că în România pur și simplu nu sunt bani care să fie investiți în experimente care să fie în competiție cu ce se întâmplă în Europa sau în Statele Unite. Adevărul este că laboratoarele de la LIGO au costat foarte mulți bani și foarte puține alte națiuni și-ar fi permis să investească atât de mulți bani într-un experiment. La început nu se știa unde vom ajunge. De fapt, când a fost aprobat proiectul, la început, cred că prin 1989, cei care lucrau pentru LIGO atunci au fost forțați să construiască o variantă mai simplă a instrumentului. Această variantă, chiar dacă ar fi funcționat perfect, se știa că probabil nu se va vedea nimic, nefiind destul de bună. Ca să fie destul de bună era nevoie de mai mulți bani.”

Citiți mai mult: Special Arad