sâmbătă , 27 mai 2017

Români talentați

Pamflet rebel

Dintr-un sat din Munții Vrancei, profesorul Valentin Dumitru, talentat și în ale poeziei, ne trimite câteva versuri nu tocmai pe placul ocârmuirii dar rupte din realitatea crudă a celor care muncesc mult și pe puțin, fiindu-le cu greu recunoscută bruma …

Citește mai multe »

Drumul spre „mai bine”

Dintotdeuna mi-au plăcut oamenii. Mi-a plăcut să-i cunosc, să-i ascult, să-i înțeleg, să le cunosc obiceiurile, cultura și să-i ajut. Sunt pasionată de călătorii, dar povestea mea nu este despre o călătorie de plăcere, ci despre o călătorie spre „mai …

Citește mai multe »

Înjositor este să furi, nu să fii badantă!

Povestea Anei, primită la redacție pentru rubrica „Dulce și Amar”, pune în scenă sacrificiul unei mame nevoită să-și lase copilul de numai 10 ani în România pentru a-i asigura strictul necesar; ea expune astfel exodul femeilor (mame, soții, iubite, bunici …

Citește mai multe »

Roxana Lazăr – premiul întâi la Torino

Salonul Internațional de carte de la Torino a găzduit decernarea premiilor Concursului Național „Lingua madre” – 22 mai 2017 Roxana Lazăr a fost câștigătoarea primului premiu al ediției XII a Concursului Național „Lingua madre”, cu povestea sa autobiografică „Pereții aveau …

Citește mai multe »

SALCÂMUL ÎNFLORIT

  SALCÂMUL ÎNFLORIT de Petre Prioteasa   Se-așterne liniștea pe-ntregul sat, de-acum izvorul doarme liniștit, mi-e dorul călător înaripat, tu, vino, că salcâmul a-nflorit!   Chemări prea multe nu mai aștepta, că, parcă, și fazanii-au obosit, cu fluierat târziu te-or …

Citește mai multe »

Badantele nu sunt „spălătoare de cururi”

Viața de „badantă” a fost scrisă și povestită de nenumărate ori, direct de către româncele care fac această muncă sau de către cei care le-au cunoscut, insă „badantă” înseamnă infirmieră Viața de „badantă” a fost scrisă și povestită de nenumărate …

Citește mai multe »

Natura sinelui

Frumușel foc (Mister Boboc în anul I de facultate), talentat, actor în timpul liber, la școală ziua și la muncă noaptea, Sebastian Dascălu este copilul pe care și l-ar dori fiecare părinte. Dincolo de toate cele pe care le face cu …

Citește mai multe »

Sufletul îmi este-n România

Vasile David e un poet. Unul din cei care, emigrat pentru o condiție socială și economică mai bună, a fost nevoit să-și ia cu el și harul și bagajul de cunoștințe. Iar harul, talentul de a scrie l-au însoțit în …

Citește mai multe »

A cui eşti tu, fetiţă? A României!

M-am rătăcit odată, aveam vreo 5 ani, frate-meu mă lăsa de obicei în faţa grădiniţei şi pleca. În acea zi am intrat în curtea pustie şi am aflat că toţi copiii erau acasă, un cerc pedagogic sau ceva de genul …

Citește mai multe »

Luminiță-n abajur

Ultima descoperire în materie de artă este  timidă dar plină de talent ascuns. Luminița Mirela Negoiță cochetează cu versuri pentru copii dar și pentru cei maturi, sensibili la frumos. Cuvintele vin cu bucuria momentului și a muzei inspiratoare iar rezultatul este …

Citește mai multe »

M-ai supãrat cam mult, credințã

Vremurile actuale, dar și cele trecute, din istoria poporului român, momentul Paștelui, ne-au arătat că de multe ori credința ia forme din cele mai ciudate, dincolo de preceptele cărții sau bunul simț. Iar  Vlad Mãdãlin Craciun,  departe de casă dar …

Citește mai multe »

Florii… la grătar

Transformarea sărbătorii Floriilor în ieșiri gălăgioase la iarbă verde,  în fum de mici și zdrăngăneală a manelelor nu a scăpat muzei lui Mădălin Crăciun. Vă lăsăm să citiți câteva versuri mai mult decât inspirate.     Vlad Mãdãlin Craciun _____ …

Citește mai multe »

Tăietorii de lemne

O poveste cum numai Constantin Toma știe să spună și să scrie despre vremuri apuse, dar întâmplări care stârnesc râsul și curiozitatea prin stil, compoziție și personaje. Lectură plăcută.      Constantin TOMA  __________   – Ce mama dracului aţi făcut …

Citește mai multe »

„Sfințișorii”

   Mădălin Vlăduț Crăciun (Torino, Italia) __________ Nu pot uita vreodata dulceața sfințişorilor învârtiți în tigaie de scumpa mea bunicã! Mireasma de pâine caldã șiparfumul de „sfințişori” mã ademeneau an de an în casa ei. Cu bucurie în suflet și …

Citește mai multe »

EMINESCU  ŞI SECURITATEA

             de Constantin TOMA           Cu fostul locotenent-major, acum tot locotenent dar colonel în rezervă, proaspăt pensionar, m-am întâlnit după aproape douăzeci de ani; mai mult decât dublul vârstei la care îl cunoscusem. Reîntâlnirea ne-a …

Citește mai multe »

DIN STELE, MĂRȚIŞOR 

Bertoni D Albert Iubita mea, tu poate n-ai idee La cât de mult eu am călătorit Am străbătut în vis Calea Lactee Într-o aventuroasă odisee Și-acum am să mă pun pe povestit Din fiecare stea eu am cules Un fir …

Citește mai multe »

RECE

Versurile unui prieten-poet dedicate prietenului-sculptor  Ioan Pîslariu.       Ionel SAVA ___________   (Scluptorului – Ioan Pîslariu)   Pe piatra rece tu ai scris mesajul morţii Lăsat-ai anii ca să trecă-n voia sorţii. S-au năruit palatele ce-ai construit cu …

Citește mai multe »

Mãrțişor de departe

      Vlad Madalin Craciun _______   Mãrțişor de departe   N-am sã-ți spun, mãicuțã sfântã, Cã îmi este greu sau dor, Chipul tãu și firea blândã Nu primesc azi mãrțişor.   Sã te întristez mai tare Nu aş …

Citește mai multe »

O  VIAŢĂ, UN  DESTIN   

    Constantin Toma _________   Norocul lui Arborel Iosipescu a fost că s-a născut copil sărac. Asta i-a dat originea sănătoasă. A venit pe lume ca toţi ceilalţi: gol puşcă şi, prin tăierea cordonului ombilical, a întrerupt şi legătura …

Citește mai multe »