joi , 23 noiembrie 2017
660×220 transfero.ro

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni propune modificarea legislației privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

La 10 ani de la introducerea cadrului legislativ privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni propune modificarea legislației, în sensul adaptării la contextul actual al diasporei românești

Comunitățile românești din afara granițelor sunt dinamice, integrate în societatea și cultura statelor gazdă, fapt ce conduce la o reconsiderare a relației cu diaspora, situație reflectată și în structura actualului Guvern, prin înființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum și în Programul de Guvernare 2017-2020.

Astfel, ne-am propus să îmbunătățim modalitatea prin care Guvernul României și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni vine în sprijinul comunităților noastre din străinătate. În acest mod, se creează premisele consolidării relației de parteneriat între instituțiile statului român și cetățenii români din diaspora, prin promovarea colaborării cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni. Prin aceasta măsură, se are în vedere promovarea imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință.

În cadrul Ședinței de Guvern din data de 25 mai 2017, a fost adoptat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate.

Modificările propuse legii adoptate în anul 2016 sunt gândite pentru a facilita posibilitatea înființării de centre comunitare românești, ca urmare a numeroaselor solicitări venite din comunitățile românești, pentru realizarea unui cadru propriu, adecvat, întrunirii și coagulării mediului asociativ românesc.

Răspunzând acestui deziderat legitim,am adaptat legislația privindcrearea acestor centre, incluzând prezentarea unui formular standard de solicitare.

Trebuie subliniat faptul că centrele sunt gândite să vină în completarea prezenței misiunilor diplomatice românești, a oficiilor consulare și a institutelor culturale, urmând să-și desfășoare activitatea în colaborare cu acestea.

Activitatea acestor centre va fi axată îndeosebi în vederea asigurării coeziuniicomunităţilor de români din afara graniţelor ţării, organizării de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice.

Deschiderea centrelor va fi realizată în corelare cu normele și standardele internaționale privind deschiderea unor centre culturale sau comunitare pe teritoriul unui alt stat prin negocierea unor acorduri bilaterale în acest sens, cu sprijinul MAE.

Astfel, centrele comunitare românești pot avea rol de facilitare a cooperării sectoriale dintre România și statele de reședință, cu participarea membrilor comunității românești din statele respective.

Tot în cadrul acestui pachet de modificări legislative, în Ședința de Guvern din data de 31 mai 2017, au fost adoptate Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni 2017-2020.

Printre modificările importante propuse se numără facilitarea reinserției sociale și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară, prin oferirea de asistenţă şi consiliere în acest sens.

Este un demers cu dublu beneficiu: atât pentru cei care au disponibilitatea de a reveni acasă, cât și pentru comunitățile în care aceștia se întorc, prin folosirea cunoștințelor profesionale și educaționale dobândite în afara granițelor.

În acest sens, se are în vedere elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum șioportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România.

Totodată, se urmărește promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti.

Un alt element de noutate este constituit de posibilitatea propunerii, de către MRP, a unor priorități tematice și geografice în documentele publice supuse adoptării în Guvern, astfel încât să permită dezvoltarea de politici publice adaptate la problemele specifice ale comunității.

Pentru a răspunde la noul context al mobilității cetățenilor români, îndeosebi în spațiul comunitar, MRP a elaborat Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020, gândită  să răspundă noilor provocări, într-o abordare interinstituțională a problematicii.

Consolidarea instituțională în domeniului românilor de pretutindeni a fost un proces de răspuns la noul context generat în primul rând de creșterea în dimensiuni a comunităților emergente de români, îndeosebi în spațiul comunitar, dar și de noile provocări legate de ieșirea din UE a Marii Britanii sau de reconfigurarea la nivel european a politicilor privind migrația. Transformarea fostului departament din cadrul MAE în Minister pentru Românii de Pretutindeni a făcut necesară a nouă viziune strategică vis-a-vis de românii din afara țării, context în care a apărut noua Strategie Națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020, document care propune abordarea interinstituțională a problematicii.

Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia a avansat proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

Strategia face o distincție clară între diaspora istorică și cea emergentă/de mobilitate, precum și între diferitele comunități care le compun și o cartografiere cât mai fidelă a prezenței românilor în statele cu comunități semnificative.

Documentul propune, ca priorități, promovarea educației în limba română, extinderea, profesionalizarea și eficientizarea  mass-media în limba română, promovarea valorilor culturale și spirituale românești, consolidarea organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni și creșterea coeziunii mediului asociativ.

Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti.

Sunt propuse măsuri concrete privind: 1. Apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor. Susținerea procesului de integrare a românilor în țările unde trăiesc, studiază sau muncesc; 2. Creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă; 3. Sprijinirea procesului de reîntoarcere și reinserție a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilitățile tuturor ministerelor și autorităților implicate în implementarea Strategiei.

În premieră, elaborarea Strategiei a fost coordonată în cadrul Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonării colaborării dintre MRP şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.

NB: Cele două proiecte de lege menționate urmează să fie transmise Parlamentului în vederea dezbaterii și aprobării.