miercuri , 14 noiembrie 2018
660×220 Studio Mihaela Merchea

Tristețea românilor de pretutindeni

Românii sunt triști. În general, dar mai ales, cei plecați din țară, românii de pretutindeni. Îi văd mereu. Am o familie mare, prin alianțe, cu tot cu fine și fini, mai multe sute de persoane. Cu prietenii și cunoscuții, câteva mii de persoane. Risipite pe tot globul. Sunt triști, unii chiar disperați, depresivi.

Nu îmi trebuie studii sociologice, sau părerile unor psihologi, de obicei mai nebuni decât pacienții lor, așa spunea Freud. Văd clar și limpede.

Românii, multe milioane, au plecat în străinătate, au fugit din țară, așa se spunea pe timpuri și consider o formulare corectă, o să vedeți de ce. Sunt triști pentru că au fost obligați, de cele mai multe ori, să facă acest lucru. S-au refugiat în străinătate cum făceau românii până acum câteva sute de ani când năvăleau dușmanii, fugeau de acasă, dădeau foc și otrăveau fântânile.

Codrul era tot românesc, însă, le oferea protecție și de mâncare, ciuperci, fructele pădurii, animale. Pe gratis.

În străinătate este diferit. Este un mediu ostil, sau cel puțin indiferent. Românii noștri câștigă la diferența la nivelul mediu de viață, mai ridicat în alte țări, tocmai pentru că au ținut țări ca România și multe altele în subdezvoltare. Acum și mai evident și mai pregnant.

Radu Ștefănescu

Citiți tot articolul pe: EVZ