miercuri , 15 august 2018
660×220 Studio Mihaela Merchea

TROMPETELE MORȚILOR – CIUPERCILE EXTRAORDINARE PE CARE ROMÂNII NU LE CULEG

Recoltă de ciuperci la Turania (Italia)

 

Duminica trecută am fost „după bureți”, cum se zice la Soveja. Am intrat pe Dumicuș, nu prea mult, și într-o margine de pădure unde mai fusesem am găsit ceva hribi, „pânișoare” și trompetele morților”.

Până să le fi cunoscut în Italia, acum câțiva ani, chemate și acolo „le trobette di morte”, la Soveja nu le văzusem. Oamenii locului nu le culeg pentru că spun că sunt otrăvitoare. „Aruncă-le, mi-au spus în cor”. Cam așa se întâmplă când lucrurile nu sunt cunoscute.

Dar, în țări occidentale acest tip de ciupercă ajunge pe piețe și la 70 € pe kilogram, o prelibateță care se servește precum trufele, doar un praf puse pe paste sau în supe, cărnuri la grătar coapte mediu sau somon etc.

De ce doar așa se pregătesc? Pentru că Trompetele morții, cunoscute la noi și cu numele de Trâmbița piticilor, Trompeta piticului, Trompeta neagră sau Cornul abundenței sunt ciuperci ce își exaltează parfumurile abia după ce se usucă

Relativ greu de văzut prin păduri, ele cresc în mănunchiuri mici și, acolo unde se află, împânzesc suprafața. De foarte multe ori se găsesc pe sub frunze. Nu cresc foarte mari dar au o caracteristică care le deosebește de celelalte ciuperci: pielea lor tare face ca viermii să nu le atace decât în cazuri extrem de rare.  

Apar din iulie și până în octombrie și cresc de la câmpie şi până la munte. Pot fi găsite  în pădurile de amestec atât de foioase cât şi de răşinoase. Speciile de arbori agreate sunt fagii, carpenii, stejarii, teii dar şi răşinoasele respectiv bradul, pinul, molidul. Caracteristic pentru această ciupercă este faptul că întotdeauna apare acolo unde există şi muşchi. Preferă solurile argiloase şi calcaroase cu apa freatică la suprafaţă, umiditatea fiind un factor determinant în ciclul de viaţă al ciupercii. (trufesiciuperci.wordpress.com)

Cristi Merchea