26 mai: alegeri europarlamentare și referendum. Lămuriri

Pe 26 mai românii vor merge la vot cu două scopuri: alegerea reprezentanților în Parlamentul European și  răspunderea la două întrebări în cadrul referendumului național inițiat de președintele Klaus Iohannis. 

Astfel, la secțiile de votare, cetățenii vor primi 3(trei) buletine de vot care vor fi introduse în 3 (trei) urne diferite, fiecare pentru scopul său:

  1. Primul unde sunt trecuți candidații pentru Parlamentul European (ai partidelor dar și independenți)
  2. al doilea, un buletin cu întrebarea: Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?
  3. cel de al treilea, la fel, pentru referendum, cu întrebarea: Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență direct la Curtea Constituțională?

Potrivit deciziei privind unele măsuri pentru organizarea activității de consemnare si centralizare a rezultatelor votarii, presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare vor lua masuri pentru inscriptionarea vizibila corespunzatoare a urnelor si vor indruma alegatorii sa introduca buletinele de vot in urnele destinate acestora.

Introducerea unui buletin de vot in alta urna decat cea destinata nu atrage nulitatea acestuia, precizeaza BEC.

Sectiile de votare din tara vor avea o singura urna speciala. In aceasta vor fi introduse atat buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cat si buletinele de la referendum, urmand a fi separate dupa deschiderea urnelor.

aep

Consulta aici Decizia AEP nr. 72D/14.05.2019

Ordinea de pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți de către Biroul Electoral Central.

Specimenul de buletin de vot pentru europarlamentare arată astfel:

DESPRE REFERENDUM

Dacă pentru alegerile Europarlamentare lucrurile sunt simple, fiecare trebuind să bifeze un partid sau un candidat independent, referendumul vine cu două întrăbări nu tocmai simple dar importante și hotărâtoare pentru bunul mers al democrației în România. Iată mai jos câteva lămuriri, enunțate destul de clar pe site-ul stiri.plus.ro

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?

Potrivit legislației în vigoare, amnistia presupune înlăturarea răspunderii penale a tuturor persoanelor care au săvârșit până la acel moment o anumită infracțiune, indiferent dacă acestea fuseseră identificate și condamnate sau dacă infracțiunea nu ieșise încă la iveală. În schimb, grațierea poate scăpa de pedeapsă doar persoanele deja condamnate.

Amnistia și grațierea reprezintă acte de clemență ale statului. Clemența este un atribut al suveranității ce aparține poporului român, iar nu politicienilor aflați în mod vremelnic și efemer la putere. Ținând cont de faptul că infracțiunile de corupție sunt comise într-o proporție covârșitoare de oameni politici sau numiți politc, este  importantă consultarea titularului suveranității, poporul român, singurul care poate gira o astfel de inițiativă legislativă.

Foarte probabil, cetățenii vor fi bucuroși să interzică amnistia sau grațierea. Intervin, însă, două probleme:

  • Interdicția va privi doar faptele de corupție (luare de mită, dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență), dar nu și infracțiunile de serviciu (delapidare, abuz în serviciu, neglijență în serviciu, deturnarea de fonduri etc.);
  • Din păcate, întrebarea privește amnistia și grațierea adoptate expres, prin texte care menționează clar, spre exemplu, că “se amnistiază infracțiunile de luare de mită” sau “sunt grațiațicondamnații care au făcut parte din PSD și ALDE”. În fapt, puterea nu o să adopte niciodată norme atât de bătătoare la ochi. În schimb, vor adopta amnistii mascate, precum  reformularea unor texte de incriminare, astfel încât acestea să devină inaplicabile. Este concludent precedentul redefinirii abuzului în serviciu, când, deși infracțiunea a fost formal păstrată, textul din codul penal a fost modificat astfel încât el să nu mai fie aplicabil decât într-un număr infim de situații. În toate celelalte situații, infractorii erau, indirect, amnistiați. PSD și ALDE vor putea face acest lucru în continuare.

Pe scurt, un răspuns covârșitor pentru “DA” va fi util în a stopa avântul PSD-ALDE. Dar ar fi putut să fie chiar mai util dacă întrebarea privea și măsuri de ușurare a regimului sancționator sau de dezincriminare indirectă.

2. Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență direct la Curtea Constituțională?

Întrebarea propusă de președinte este evident una complexă și, poate, greu de înțeles. Pentru a fi mai bine înțeleasă de către votanți, trebuie împărțită în două elemente esențiale, respectiv:

  • Interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor

Interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului prin care să fie introduse, modificate sau abrogate infracțiuni ori pedepse lasă drept unică alternativă dezbaterea unor astfel de măsuri în Parlament. Cum identificarea unei fapte drept infracțiune presupune gradul maxim de duritate a sancțiunii, este firesc ca acest lucru să poată fi realizat de către organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul.

Cu siguranță, unul dintre principalele argumente pe care PSD-ALDE le vor folosi în încercarea de a se opune referendumului este necesitatea de a pune în mod rapid în aplicare deciziile Curții Constituționale a României, folosind o ordonanță de urgență, atunci când s-a stabilit neconstituționalitatea unor texte ale Codului Penal.

În fapt, trebuie să fim pregătiți să explicăm că textul Constituției prevede un termen relativ larg pentru punerea în acord a articolelor declarate neconstituționale cu deciziile Curții, respectiv 45 de zile de la momentul publicării acestor decizii. Folosind procedura de urgență, reglementată expres, parlamentarii ar putea rapid să dea efect acestor decizii, fără a fi necesară intervenția Guvernului. 

Nu în ultimul rând, prevederile declarate neconstituționale se abrogă de drept după expirarea termenului de 45 de zile în care Parlamentul este obligat să le modifice. Prin urmare, nu se poate pune problema existenței unei urgențe apte a justifica emiterea unei Ordonanțe de Urgență din moment ce norma declarată neconstituțională nu își mai produce efectele.

  • Extinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență direct la Curtea Constituțională

În mod absurd, la momentul actual, Constituția prevede exclusiv competența Avocatului Poporului de a contesta ordonanțele de urgență ale Guvernului, în afara unui proces existent pe rolul unei instanțe. Ne amintim cu toții presiunea pusă asupra Avocatului Poporului în cazul OUG 13/2017 și a OUG 7/2019. Prin comparație, legile, deși au o putere egală cu cea a ordonanțelor de urgență, pot fi contestate și de președinte, de parlamentari, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Guvern. Posibilitatea ca parlamentarii sau judecătorii Înaltei Curți să conteste o ordonanță de urgență a Guvernului imediat după adoptarea acesteia ar fi cu adevărat un pas înainte pentru a preveni atacurile rapide ale Guvernului, la adăpostul nopții, împotriva legislației care nu le este favorabilă liderilor săi.

Din păcate, o astfel de extindere a dreptului de a contesta ordonanțele de urgență necesită și revizuirea Constituției. Cum referendumul convocat de către președinte este doar unul consultativ, iar nu unul de revizuire a Constituției, efectele sale nu se vor produce imediat (așa cum voi arăta și în cele ce urmează).

Dincolo de întrebări, este important să mai înțelegem două aspecte care afectează în mod direct efectele referendumului:

  • Validarea referendumului depinde de întrunirea cumulativă a două condiții: minimum 30% dintre cetățenii cu drept de vot se prezintă la vot, iar opțiunile valabil exprimate reprezintă 25% din numărul total al cetățenilor de vot. Prin urmare, referendumul va produce efecte doar dacă vor participa la vot aproximativ 5.700.000 de români, iar minimum 4.725.000 vor vota valabil. Analizând participarea la vot de la ultimele alegeri europarlamentare (5.911.794 de participanți), realizăm că atingerea pragurilor prevăzute de lege pentru validarea referendumului nu trebuie luată ca un dat, cu atât mai mult cu cât sunt mari șanse ca unele partide să își îndemne susținătorii să nu voteze în cadrul referendumului. Bineînțeles, la condițiile amintite, se adaugă și condiția suplimentară ca minimum 50%+1 dintre votanți să își exprime susținerea pentru întrebările propuse.
  • Referendumul convocat de către președinte este unul consultativ. Altfel spus, în cazul unui vot pozitiv, nu produce un efect direct, iar nicio regulă nouă nu ia naștere. Dimpotrivă, rezultatul referendumului reprezintă mai degrabă o obligație morală pentru autoritățile statului român. Totuși, printr-o decizie din 2012 (Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012), Curtea Constituțională a stabilit că un referendum consultativ poate avea un efect indirect. Altfel spus, autoritățile statului nu sunt obligate să transforme imediat în lege voința cetățenilor, dar nici nu pot adopta norme contrare acesteia.

Din acest punct de vedere, trebuie remarcat că formularea întrebărilor a fost una înțeleaptă: în cazul în care românii vor fi de acord ca Parlamentului sau Guvernului să le fie interzis să adopte anumite acte, orice act adoptat în acel domeniu va fi lipsit de efecte de către Curtea Constituțională. Astfel, orice act de amnistie sau grațiere va fi declarat neconstituțional, la fel ca orice ordonanță de urgență adoptată în domeniul infracțiunilor.

Chiar și așa, trebuie reținute observațiile făcute odată cu analiza primei întrebări – parlamentarii vor putea în continuare să adopte “amnistii mascate” prin redefinirea unor infracțiuni, ocolind astfel voința poporului.

Explicațiile anterioare sunt, în mare măsură, o sinteză. În ciuda tuturor scăpărilor și inconvenientelor, este clar că pentru noi toți și pentru binele României participarea la referendum și votul afirmativ este un act necesar pentru a încetini lupta PSD-ALDE pentru propria salvare.