Search Results for: alegeri administrative

Alegeri administrative în Italia în 3.847 localități. Românii pot candida

În perioada 15 aprilie și 15 iunie  localităție cu termen ajuns la final de mandat ale organelor administrative alese în primul semestru din 2014 sau în cele unde au avut loc alegeri anticipate, au loc alegeri administrative.

Iată localitățile unde au loc alegerile: AICI

Astfel, în această perioadă vor avea loc alegeri în 3.847 localități, din care 3.650 în regiunile ordinare și 197 în regiunile cu statut special. Menționăm cî în Italia regiunile SiciliaSardegnaValle d’AostaFriuli-Venezia Giulia și Trentino-Alto Adige/Südtirol sunt regiuni autoome.

Lista primăriilor unde vor avea loc alegerilor este încă provizorie

Se va vota în 27 de localități reședințe de provincie (Ascoli PicenoAvellinoBariBergamoBiellaCaltanissettaCampobassoCesenaCremonaFerraraFirenzeFoggiaForlìLecceLivornoModenaPaviaPerugiaPesaroPescaraPotenzaPratoReggio EmiliaSassariUrbinoVerbania e Vercelli), din care 5 sunt și reședințe de regiune. (BariCampobassoFirenzePerugia e Potenza).

Cea mai mică localitate unde au loc alegeri este  Moncenisio (TO), care avea doar 29 de lcouitori la 31 decembrie 2017, potrivit ISTAT.

Românii rezidenți în Italia pot candida pe listele comunale. Experiențele de la ultimile alegeri ne-au arătat însă că aceștia nu depășesc pragul câtorva voturi, comunitatea fiind net dezinteresată de sprijinirea candidaților și de implicarea în viața politică italiană.

Președintele Klaus Iohannis a cerut modificarea legii electorale înaintea alegerilor prezidenţiale.

      Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Guvernulu miercuri, 19 iunie, i să elaboreze urgent un proiect de lege care să fie adoptat de Parlament în actuala sesiune parlamentară, astfel încât situaţiile ca cele din 26 mai, când mai mulţi alegători nu au putut vota, să fie evitate.

Declaraţiile preşedintelui Iohannis

Umilințele la care au fost supuși cetățenii români la scrutinul din 26 mai nu trebuie să se mai repete niciodată. Zeci de mii de oameni au fost nevoiți să stea ore întregi la cozi infernale pentru a-și exercita dreptul constituțional la vot. Foarte mulți dintre aceștia nici măcar nu au mai apucat să voteze. A fost o situație des întâlnită, cu precădere în secțiile de votare din străinătate.

Dreptul de vot, garantat de Constituția României, este unul fundamental, câștigat prin multe sacrificii de români în Decembrie ’89 și avem obligația să asigurăm toate condițiile ca acest drept să poată fi exercitat de toți cetățenii români.

Votul ține de esența oricărui regim democratic și niciun cost nu este prea mare pentru a găsi acele mecanisme electorale funcționale, care să permită fiecărui român, din țară și din străinătate, să își exprime opțiunea.

Indiferent de contextul politic, toate instituțiile abilitate ale statului, și în special Parlamentul, Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă, au obligația să ia toate măsurile pentru a elimina factorii identificați că au condus la împiedicarea votului.

Aceste măsuri trebuie să vizeze toate tipurile de alegeri – alegerea Președintelui României, alegerea autorităților administrației publice locale, alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, alegerea membrilor din România în Parlamentul European și inclusiv toate tipurile de referendum – cu posibilitatea elaborării în viitorul apropiat a unui Cod Electoral care să unifice și să omogenizeze prevederile legale privind procesele electorale.

Imediat după incidentele înregistrate pe 26 mai, am anunțat constituirea unui grup de lucru la nivelul Administrației Prezidențiale.

Țin să mulțumesc, în acest context, tuturor românilor din țară și din străinătate care, dând dovadă de un simț civic deosebit, ne-au transmis propunerile lor pentru îmbunătățirea condițiilor de vot.

În urma dialogului consistent cu reprezentanți ai autorităților responsabile, precum și ai organizațiilor non-guvernamentale și experți în domeniul electoral, au fost identificate măsurile necesare care trebuie urgent adoptate pentru a ne asigura că toți cetățenii își pot exercita votul în condiții decente.

În acest sens, solicit Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlament până la finalul actualei sesiuni parlamentare, prin care să propună măsurile administrative adecvate începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an.

Solicit, totodată, partidelor și formațiunilor parlamentare să depună toate eforturile pentru ca proiectul de lege să respecte pe deplin standardele de conduită electorală și exigențele în materie, astfel încât situațiile de la scrutinul din mai să fie evitate.

Dacă situația o va impune, voi cere, conform prerogativelor constituționale, convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru discutarea în regim de urgență a proiectului de lege care urmează să fie supus dezbaterii, astfel încât proiectul de lege să fie adoptat înaintea următoarei sesiuni parlamentare.

Reamintesc că Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, pe care l-am inițiat, prevede în mod explicit angajamentul partidelor semnatare de a transpune în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

Am transmis astăzi o scrisoare prim-ministrului României și președinților celor două Camere, în care sunt prezentate detaliat soluțiile identificate la nivelul grupului de lucru al Administrației Prezidențiale care se impun a fi introduse rapid în legislația electorală.

Aceste măsuri vizează: debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate; dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare; modificarea legislației electorale în privința procedurilor de urmat la închiderea secțiilor; mărirea numărului de secții de votare din străinătate; introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României; extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondență, care există deja pentru parlamentare, la alegerea Președintelui României și la toate celelalte tipuri de alegeri.

Atenționez autoritățile statului român că au obligația și responsabilitatea de a pune în aplicare aceste măsuri, pentru a se asigura că toți cetățenii români, din țară sau din străinătate, își vor putea exercita neîngrădit dreptul la vot.

Premierul Dacian Cioloș: Buget dublu pentru alegerile din diaspora și fonduri pentru îmbunătățirea serviciilor consulare

bani-3

Prim-ministrul DACIAN CIOLOŞ: „Pentru românii din străinătate, dincolo de alocări bugetare pentru organizarea alegerilor în condiţii bune, am asigurat şi finanţări suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiilor serviciilor consulare”

 În şedinţa de miercuri, 10 august 2016, Guvernul României a aprobat dublarea bugetului pentru organizarea în străinătate a alegerilor parlamentare de anul acesta, conform proiectului de ordonanță pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2016.

„Am asigurat prin această rectificare alocările bugetare necesare pentru organizarea alegerilor”, a declarat premierul Dacian Cioloş. „Am alocat peste 200 de milioane de lei, beneficiar fiind, în primul rând, Ministerul de Interne, dar şi Ministerul de Externe şi Ministerul Comunicaţiilor, care va avea responsabilităţi pe partea de vot prin corespondenţă”, a adăugat acesta.

Textul declarației susținute de  premierul Dacian Cioloş în şedinţa de miercuri:

„Am aprobat astăzi prima rectificare bugetară din acest an. Vreau să încep subliniind faptul că încă de la începutul mandatului, ne-am asumat în primul rând o gestionare a bugetului care să asigure menţinerea deficitului bugetar în limitele de sub 3% şi subliniez acest lucru deoarece chiar dacă par cifre tehnice, acest deficit e important pentru a menţine credibilitatea în capacitatea guvernului şi a statului de a gestiona bugetul şi în consecinţă, de a asigura stabilitate în dezvoltarea economică şi în evoluţia economică a ţării şi de a putea utiliza în mod favorabil perspectivele bune pe care le are economia românească, cu repercusiuni pozitive şi asupra salariaţilor şi a societăţii, în general. Dincolo de aceasta, vreau să menţionez faptul că este o rectificare pozitivă, în ciuda bugetului strâns pe care l-am elaborat la sfârşitul anului trecut, pentru 2016, în urma deciziei măsurilor de relaxare fiscală. Totuşi, veniturile la buget, prin modul în care s-a realizat colectarea, au fost, până pe primul semestru, mai mari decât cele prevăzute, cu o sumă de peste trei miliarde de lei care se regăseşte în plus în alocarea bugetară, faţă de ceea ce a fost decis pentru 2016. Pe de altă parte, cred că este pentru prima dată, după mulţi ani de zile, când facem o rectificare bugetară în an electoral, fără o amprentă politică. Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare. Am alocat resurse acolo unde era necesar pentru continuarea unor proiecte asumate în programul de guvernare, începute de diferite ministere, dar şi pentru acoperirea unor cheltuieli noi, izvorâte din priorităţi care au apărut pe parcurs, în derularea mandatului, inclusiv Ordonanţa 20, cu corectarea grilelor de salarizare care se aplică de la 1 august, dar şi pentru a pune în practică decizii ale parlamentului, mai ales pentru plata unor beneficii sociale, fără a pune, însă, în pericol echilibrul macroeconomic. Am abordat, totodată, această rectificare şi ca un bilanţ de etapă al guvernării. Am avut astăzi o discuţie în guvern, dincolo de această repartizare nouă a fondurilor şi legat de stadiul unor proiecte de investiţii pe care le-am asumat de la început – dar o să revin asupra acestui lucru. Aşa cum a menţionat şi domnul Iolu, sănătatea, educaţia şi drepturile sociale sunt priorităţi ale primei rectificări bugetare din acest an din diferite motive. Sănătatea, educaţia – pentru că le-am asumat şi la începutul acestui mandat, dar aceste priorităţi au fost întărite pe parcurs, date fiind situaţiile pe care a trebuit să le rezolvăm, şi drepturile sociale, multe dintre ele au cunoscut corecturi pozitive izvorâte în urma unor decizii ale parlamentului. În acelaşi timp, cum vă spuneam, am acordat şi acordăm atenţie şi investiţiilor, pentru că suntem conştienţi de faptul că nu e suficient să punem mai mulţi bani pentru consum, în salarii, în drepturile sociale, e important să urmărim foarte atent şi modul cum evoluează investiţiile, unde am alocat, încă de la începutul mandatului, sume relativ consistente. Aici pot să spun că pe primele 6 luni avem o situaţie mai bună decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu trei domenii care se evidenţiază cu execuţie bună pe investiţii: dezvoltarea regională, transporturile şi agricultura.

În ceea ce priveşte sănătatea, vom asigura resursele financiare necesare, în primul rând, pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă 20/2016 privind salarizarea, corectarea grilelor de salarizare, dar şi pentru a finanţa programe de sănătate, pentru a asigura medicamente compensate şi gratuite. Pentru domeniul sănătăţii, avem o alocare bugetară suplimentară de aproape 570 de milioane de lei, care va viza peste 163 de mii de persoane care, prin corectarea grilei de salarizare, vor avea venituri mai mari. Alte 860 de milioane sunt asigurate sub forma creditelor de angajament pentru diferite programe de sănătate care se derulează în acest an. Domnul ministru Vlad Voiculescu o să vă dea mai multe detalii.

În ceea ce priveşte Educaţia, la fel, o prioritate asumată de acest guvern, alocarea bugetară suplimentară este de peste un miliard de lei. E vorba de bani destinaţi atât corectării parţiale a grilei de salarizare, aşa cum ne-am asumat-o în Ordonaţa de urgenţă 20, dar şi pentru eliminarea unor nedreptăţi în ceea ce priveşte salariile personalului din învăţământ, care au fost corectate printr-un proiect de lege votat în parlament. Ştiţi că există o parte din cadrele didactice care a câştigat în justiţie plata anumitor ore suplimentare. Pentru a fi tratat tot personalul la fel, a fost o votată o lege în parlament şi am asigurat alocarea bugetară pentru a pune în aplicare această lege. Dar, totodată, din acest miliard de lei vor merge bani si pentru finanțarea unor programe educaţionale. Domnul ministru Dumitru o să vă dea mai multe detalii. Aceste măsuri vizează pozitiv aproximativ 280 mii de cadre didactice şi auxiliare. Dincolo de aceasta, vreau să menţionez pentru educaţie faptul că pregătim un program de care Ministerul Educaţiei îl are în vedere, începând cu această toamnă, care va viza profesorii, pe care vrem să-i motivăm să lucreze în şcoli defavorizate, sau în şcoli din anumite zone defavorizate, în mediul rural, dar nu numai. Aici este vorba de un program la care vor contribui şi fondurile europene. În ceea ce privește drepturile sociale, aici ne-am asumat plata acestora, indiferent dacă ele au fost angajate anterior elaborării bugetului pentru 2016, sau, unele dintre ele, au intervenit, pe parcurs, prin decizii ale parlamentului, în cursul acestui an. Astfel, prin rectificare, alocăm pentru acest domeniu peste 2,8 miliarde de lei în bugetul Ministerului Muncii. De aici jumătate, circa 1,4 miliarde de lei sunt destinate în primul rând indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dar şi unor ajutoare sociale sau alocaţii de stat pentru copii, indemnizații pentru persoanele cu dizabilități, cum vă spuneam, aşa cum au fost decise de parlament. Cealaltă jumătate, de 1,4 miliarde lei, reprezintă bani necesari pentru asigurarea pensiilor până la sfârşitul anului. Aici, ca să fie clar, că guvernul este responsabil din acest punct de vedere, am spus-o de mai multe ori, în ciuda unor lucruri care au tot rulat pe unele ecrane, că guvernul de tehnocraţi taie pensiile. Ne asumăm această reponsabilitate şi acoperim sumele necesare pentru plata pensiilor până la sfârşitul anului. Deci, nu se pune problema de nicio tăiere de pensii. Aş vrea, în final, înainte de a trece pe câteva domenii specifice, să revin asupra ideii de responsabilitate, pe care ne-am asumat-o în gestiunea acestui buget şi sper ca de aceeaşi responsabiliate să dea dovadă şi parlamentul, atunci când adoptă anumite proiecte de acte normative cu impact imediat, inclusiv asupra bugetului din acest an, sau al anului viitor. Cum vă spuneam, este important să putem menţine un echilibru al bugetului, să menţinem un echilibru între cheltuielile pentru investiţii, cheltuielile pentru consum. Acesta este modul nostru de abordare şi sper ca acest an electoral şi lunile care vin să evite tentaţii care să pună presiuni nesustenabile asupra bugetului. Alte domenii pe care le-am avut în vedere la această rectificare: la agricultură, avem o alocare de 405,3 milioane lei, prin redistribuire, pentru plata ajutorului acordat agricultorilor pentru subvenţia pentru motorină, circa 308 milioane lei, pentru trimestrele  II şi III, dar şi pentru plata ajutorului de minimis pentru sectorul zootehnic, în valoare de aproape 100 milioane lei. Pentru domeniul mediului, cred că este pentru prima dată sau prima rectificare pozitivă pentru mediu, în ultimii ani. Aici vizăm două lucruri: în primul rând, o măsură, care, din  punctul nostru de vedere, poate contribui la combaterea tăierilor ilegale de păduri, este vorba de paza pădurilor private cu suprafeţe mai mici de 30 de hectare, pentru care Codul Silvic din 2008 încă prevede alocări de la buget pentru acoperirea pazei acestor suprafeţe, deci pentru proprietăţi mai mici de 30 de hectare, însă, în ciuda acestei decizii legislative din 2008, această măsură nu a fost aplicată până acuma niciodată, ceea ce a dus la câteva sute de mii de hectare de păduri, care, practic, nu au fost păzite până acum. Vrem să venim în perioada următoare şi pregătim un pachet de măsuri care să reducă semnificativ impactul tăierilor ilegale sau al furtului de lemn din pădurile României şi am decis ca, înainte de a veni cu măsuri coercitive, – pentru că o să venim cu întărirea unor măsuri coercitive, inclusiv sancţiuni pentru cei care nu-şi asumă responsabilitatea administrării pădurilor, pentru care au obligaţii, – să ne asumăm şi obligaţiile pe care le avem prin lege, cum este această obligaţie de a acoperi costurile pentru paza suprafeţelor de păduri sub 30 de hectare. O a doua direcţie de rectificare pozitivă pentru Ministerul Mediului vizează inundaţiile. Aţi văzut, probabil, că am acoperit anumite costuri cu anumite pierderi sau cu reconstrucţia anumitor proiecte de infrastructură datorate unor pagube în urma inundaţiilor. Pentru a preveni inundaţiile am hotărât să alocăm 85 de milioane de lei pentru investiţii în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, tot la Ministerul Mediului. Totodată, am asigurat prin această rectificare alocările bugetare necesare pentru organizarea alegerilor. Am alocat peste 200 de milioane de lei, beneficiar fiind, în primul rând, Ministerul de Interne, dar şi Ministerul de Externe şi Ministerul Comunicaţiilor, care va avea responsabilităţi pe partea de vot prin corespondenţă. Am vizat organizarea alegerilor din ţară, dar şi organizarea cu resurse suficiente a alegerilor pentru românii din străinătate – şi aici, pentru românii din străinătate, dincolo de alocări bugetare pentru organizarea alegerilor în condiţii bune, am asigurat şi finanţări suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiilor serviciilor consulare. E nevoie de lucrări la anumite consulate unde avem foarte multe solicitări de servicii. Vom începe cu câteva, în zone cu o puternică prezenţă românească, şi vom începe în perioada imediat următoare cu consulatele de la Paris şi de la Londra, unde există un trafic foarte important şi unde condiţiile de acolo, de infrastructură, de locaţie, trebuie îmbunătăţite.

În ceea ce priveşte investiţiile, avem o alocare de peste 19,5 miliarde de lei pentru 2016. Ştiţi că, în general, cheltuielile mai mari cu investiţiile, utilizarea sumelor alocate este mai mare în partea a doua a anului. Pentru primul semestru avem o execuţie de peste 4,6 miliarde de lei, care este mai mare decât suma cheltuită în primul semestru al anului trecut, când s-au cheltuit abia 3,1 miliarde de lei. Deci, lucrurile stau mai bine pe investiţii anul acesta decât anul trecut, pentru aceeaşi perioadă, primul semestru. Însă, clar, ne-am aşteptat la mai mult, şi intenţia noastră este să accelerăm proiectele de investiţii în a doua parte a anului. Aici execuţia nu a mers atât de bine pe cât ne-am aşteptat noi şi cât ne-am programat noi şi pentru că am avut multe proiecte blocate în infrastructură, au fost necesare măsuri administrative pentru a le debloca, ele stăteau, unele, blocate chiar de ani de zile sau, cum este cazul proiectelor europene, n-am avut proiecte pregătite pentru a avea utilizări, investiţii mai mari. Însă, în ciuda acestui fapt, pentru fonduri externe nerambursabile, atât pentru închiderea perioadei 2007-20013, cât şi pentru începerea perioadei 2014-2020, execuţia pe primele şase luni din 2016 a fost de circa 5,7 miliarde de lei, ceva mai mare decât perioada similară a anului trecut, când pentru primul semestru s-au plătit 5,5 miliarde lei. La fel, în dezvoltare regională, la MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, avem o execuţie bugetară bună pe investiţii, suntem în grafic cu investiţiile destinate programelor de dezvoltare locală, unde, unde cheltuielile pentru investiţii sunt la 50% din programul anual şi ne aşteptăm la o bună execuţie pentru partea a doua a anului şi, tocmai de aceea, am prevăzut chiar şi un supliment de credite de angajament pentru partea a doua a anului. La transporturi, vă spuneam, în ciuda faptului că am avut multe proiecte blocate şi a trebuit să luăm anumite măsuri, inclusiv la nivelul unei ordonanţe de urgenţă pentru a simplifica şi pentru a accelera anumite proceduri de avizare a unor proiecte de infrastructură, mai ales în ceea ce priveşte autostrăzile, avem totuşi la investiţii pe transporturi o creştere cu 25% a execuţiei bugetare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru agricultură avem alocate fonduri pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii cu 643 de milioane de lei destinate irigaţiilor din care 548 de milioane credite de angajament şi aproape 100 de milioane de lei pentru a plăti proiecte în cursul acestui an. După cum ştiţi, aici a fost o întârziere cu lansarea proiectelor de investiţii, pentru că, din păcate, legislaţia pe irigaţii, aşa cum a fost făcută, a trebuit modificată pentru a putea începe derularea acestor proiecte. Acestea sunt elementele principale pe care voiam să le menţionez. Domnii miniştri vor intra mai mult în detaliu cu ceea ce am prevăzut la rectificări.”

PNL vrea românii din diasporă în funcțiile administrative din România

Astăzi, în reuniunea Biroului Permanent Național al PNL s-a adoptat, la propunerea organizației PNL Diaspora și a domnului Vicepreședinte PNL Cezar Preda, recomandarea BPN ca pe listele PNL care cuprind candidații la alegerile locale să fie incluși și românii din diasporă care doresc să se implice în administrația locală la nivelul întregii țări!

Rezultatele candidaților români la alegerile din Italia

Duminică, 31 mai, au avut loc alegeri administrative și regionale în Italia. Acestea s-au desfășurat în 1.065 primării, dintre care 514 aparțin regiunilor cu statut ordinar, iar  551 regiunilor cu statut special. Peste 50 de români au candidat atât la funcția de consilier local cât și la funcția de consilier regional.

alegeri

Dat fiind faptul că duminică, în Italia, vremea a fost frumoasă, cerul senin, soarele arzător … în detrimentul politicii mai bine zis, românii au preferat marea în locul votării. Rezultate pozitive? Nu prea. La Colleferro cei doi candidați români au obținut 13 respectiv 8 voturi, iar Palombara 60 voturi fără nici o șansă.

Sanda Radulescu, unicul candidat la regionale in Veneto a obtinut 17 voturi iar la Cologno Monzese, candidata Tatiana Doina Frâncu ZERO voturi. La Matera, Mădălin Minica 30 voturi din 300 înscrisi cu huletine de vot. Așteptăm. Poate ceva-ceva o iesi din cei peste 50 de candidați.

Samson Neculai a fost ales consilier local la Pertosa, Regiunea Campania. Românul a fost ales consilier cu 28 de voturi pe lista civică de stânga Ulivo per Pertosa, obtinând voturile celor 12 români rezidenți în localitate, dar și 16 voturi și de la italieni.

La Arezzo, Aurelia Ceoromila a obținut 86 de voturi pe listele Partidului Democrat, insă numărul de voturi a fost insuficient pentru a obține un nou mandat.

Alin Constantin Bolohan, candidat  pe listele electorale din Barcellona Pozzo di Gotto de lângă Messina a obținut 52 de voturi.

La  Rovigo, Nicoleta Tacu, candidată la Rovigo pe lista Obiettivo Comune a obținut 21 de voturi.

La Venezia, Alexandra Iacob, a participat la alegerile municipale din două sectoare pe lista Venezia Popolare. Cu 28 de voturi, romanca fost cea mai votată de pe lista sa în în sectorul Mestre-Carpenedo.

La Colleferro, Mihaela Munteanu a obținut 13 voturi pe lista IL Castello con Sanna.

Nici candidatii AR, Nicolae Gicaru și Marius Dogaru nu au reușit să devină consilieri local.

La Cologno Monzese, candidata Tatiana Doina Frâncu nu a obținut nici un vot la alegerile locale. Românca a candidat și la consiliul local din Segrate, cu acelasi rezultat.

La alegerile regionale din Toscana, pe lista DEMOCRAZIA DIRETTA – ARTICOLO 75 a candidat Mărioara Sivu care a obținut 10 voturi.

 

Sursa: www.actualitatea.it

 

Un candidat botoșănean la alegerile locale din Sicilia: „Trebuie să arătăm că nu venim din “lumea a III-a!”

11244852_834712936609689_158588731_o

În perioada 31 mai – 14 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în 1.065 primării, 514 dintre care aparțin regiunilor cu statut ordinar iar  551 regiunilor cu statut special. În regiunile cu statut ordinar, în Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 maggio, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie.

Constantin Bolohan, este un român emigrat în Sicilia în 2006 și vrea să ajungă la primăria localității Barcellona Pozzo di Gotto de lângă Messina. Botoșăneanul, cunoscut în localitate pentru munca sa dar și pentru activitatea extra în slujba comunității și pentru promovarea românismului acolo, canidează la funcția de consilier. Pe o altă listă, ALLEANZA DI CENTRODESTRA, candidează o altă româncă, Florica Popa.

Candidatura lui Alin Constantin Bolohan e bună, și nu prea, pentru italieni. Adică, dacă au fost de acord să fie pe liste, a fost de ochii lumii, ai „politicii” și până la termenul limită în care românii trebuiau să se înscrie pentru a lua buletinele electorale i-au spus că „e timp suficient”. Cu o săptămână înainte i-au spus că, gata, nu se mai poate. Cu toate acestea, a reușit să aibă 180 de buletine electorale pentru tot atâția cetățeni cu drept de vot, din cei 450 posibili. Asta cu ajutorul unei munci de lămurire și al unui efort deosebite. Pentru că, să ne înțelegem bine, românii nu merg de bună voie să ceară aceste buletine electorale. Ei trebuie împinși de la spate. 

 

Vi-l prezentăm pe Constantin, așa cum și-a spus povestea cititorilor noștri.

Constantin Bolohan este candidat pe listele electorale din Barcellona Pozzo di Gotto (Messina).

A sosit momentul să ridicăm și noi fruntea din pământ! Trebuie să demonstrăm că românii din Barcellona există ca o comunitate, nu doar ca număr! Trebuie să arătăm că nu venim din “lumea a III-a”. Venim dintr-o țară civilizată, cu frumusețile și problemele ei, cu obiceiuri și cu o istorie de care suntem mândri. Dar, în primul rând, trebuie să demonstrăm că putem fi uniți atunci când este cazul.

De loc din Botoșani, Constantin Bolohan a venit în Italia în 2006, împreuna cu soția. De profesie electrician, botoșăneanul își conservă meseria și în Italia. După cinci ani în care a lucrat ca angajat la o firmă de instalații electrice, a început să lucreze pe cont propriu.

11145229_834689213278728_8258328362576978274_o

Președinte și membru fondator al Asociației Zimbru.

În 2012 în localitatea unde suntem rezidenți, împreună cu alte comunități, am organizat o “festa dei popoli”, iar de aici a pornit ideea de încerca să înființăm o asociație și de a reuni comunitatea de români. Lucru destul de dificil de altfel. În data de 05.03.2013 am înregistrat la Agenzia delle Entrate Asociația socio-culturală de voluntariat ZIMBRU. Problema este că , deși asociația este actualmente formată din 30 de persoane (cu membrii fondatori, 34), “osul la treaba” nu-l pune nimeni. Deci, toate evenimentele organizate s-au făcut datorită muncii a trei-patru persoane, incluzând aici preotul paroh al Parohiei Messina, Bogdan Petru Voicu (căruia îi mulțumim pe această cale).

Constantin înțelege și se implică activ pentru a reuni comunitatea de români.

Am organizat expoziții de fotografie, de obiecte de artizanat , costume populare românești, degustări de produse tipice (aici trebuie să mulțumim și sponsorului nostru, Isgro Giovanni, care comercializează produse alimentare din România).

Ideea de a candida i-a venit în urmă cu cateva luni când și-a dat seama că este nevoie de un reprezentant al comunității românești în Consiliul Local.

În urma cu vreo doi ani, împreuna cu alte comunități de diferite nationalități, am lansat ideea constituirii unei “Consulta Stranieri”(organism cu funcții pur consultive, deci fără drept de vot) în cadrul Consiliului Local. Proiectul a fost aprobat la începutul acestui an și urma să organizam alegeri de reprezentanți în cadrul fiecărei comunități(cât de cât numeroase). Însă, în data de 13 martie (anul curent), consilierii au votat moțiune de neîncredere la adresa primarului, deci s-a desființat și Consiliul Local. Atunci a venit și ideea de a încerca să trimitem un reprezentant în Consiliul Local.

11233302_834713203276329_460824396_o

Românul candidează pe lista civică Partecipazione Popolare.

În Barcellona Pozzo di Gotto (Messina) sunt înregistrati în jur de 600 de români. Fiind solicitat atât din partea comunității, cât și din partea unor exponenți din viața politică a localității (și nu numai), am acceptat să-mi depun candidatura pe lista civică Partecipazione Popolare, având în spate DR (Democratici Riformisti)

Constantin Bolohan își propune să fie alături de comunitatea de români din localitate dar și de cea autohtonă.

Proiecte? Ar fi multe. Înfiintarea unui centru în care să se poată susține cursuri (extrașcolare) de istorie, limbă și cultură românească pentru copii români care cresc aici și învață în școlile din localitate (și din localitățile limitrofe). Înființarea unui Sindacat pentru (toți) străinii rezidenți în zonă. Înfiintarea unui “punct de informare turistică”. Mai exact, într-o anumită locație, amenajată o expoziție permanentă de fotografie, costume populare și obiecte de artizanat românesti. În colaborare cu agenții de turism din România, prezentarea României așa cum italienii nu o cunosc… Totul pentru a schimba modul în care suntem văzuți: ca apartenenți ai unei țări din lumea a III-a…

Sensibilizarea localnicilor în ceea ce privește problemele imigranților, dar și a imigranților în ceea ce privește respectarea legilor și implicarea tot mai mult în activitățile locale.

Toți românii care au rezidență în Barcellona Pozzo di Gotto și au împlinit 18 ani au drept de vot. Singura condiție este să se fi înscris pe listele pentru obținerea tesserei elettorale.

Alegerile „de primăvară” 2015 din Italia. Un candidat italian își face campania în limba română

Românii sunt din nou prezenți la alegerile locale din Italia ce vor avea loc în perioada 31 mai -14 iunie 2015. Mai nou, un candidat italian își face campania în limba română.

În perioada 31 mai 1 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în 1.065 primării, 514 dintre care aparțin regiunilor cu statut ordinar iar  551 regiunilor cu statut special. În regiunile cu statut ordinar, în Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 maggio, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie.

In Sicilia se va vota și în ziua de 1 iunie, în timp ce în Trentino Alto-Adige și Valle d’Aosta se va merge la vot și pe 10 mai.

Anul acesta se va vota și în 6 noi localități înființate în urma fuziunii administrative a unor teritorii.

Rezumând, se va vota în următoarea schemă:

  • localități unde se votează: 1.065 din  8.047 localități italiene (13,2%)
  • localități >15.000 ab(*): 138 din 1.065 (13,0%)
  • localități ≤15.000 ab(*): 927 din 1.065 (87,0%)
  • reședințe de provincii: 20 (din care 2 cu mai puțin de 15.000 locuitori)
 Aici puteți urmări listat tuturor localităților pe regiuni și provincii: http://www.tuttitalia.it/elezioni-italiane/elezioni-comunali-2015/

La alegerile administrative, ca și în anii trecuți, de când România este membră UE, cetățenii români cu reședința în Italia pot candida și vota. Pentru a vota, este nevoie de buletinul de vot obținut în prealabil.

Pe listele diferitelor partide din Italia, se află și cetățeni români aspiranți la funcțiile de consilieri și asesori. Aurelia Ceromila, rezidentă în Arezzo și deja consilier comunal din 2014 în localitate, participă pe listele Partidului Democrat (PD). Tot aici, candidat pe listele partidului Forța Italia și susținut de formațiunea Identitatea Românească, participă la competiție și Titus Moldovan.

titus moldovan
Titus Moldovan

 

aurelia ceromila
Aurelia Ceromila

 

 

 

 

 

 

 

În localitatea Colleferro, la 50 km sud de Roma, alți doi români pe listele electorale: Mihaela Pleșa Munteanu, proprietara unie pizzeri, candidată pe lista civică a lui Pierluiggi Sana și Ancuța Fănuța Macovei, pe listele partidului Forța Italia (FI).

mihaela munteanu
Mihaela Pleșa Munteanu

Și, pentru că această campanie se anunță dură iar românii reprezintă un bazin electoral de neignorat, cel mai mare după cel italian, un candidat din Trento s-a adaptata, tipărind flayerele publicitare și în limba română, spre indignarea contracandidaților care l-au și acuzat de discriminare a italienilor.

Votul tău contează” a scris candidatul Damiano Martorelli sperând că foarte numeroasa comunitate românească de aici îl va sprijini.

manifest in romana

 

 

Roxana Bugheanu – candidatul român la primăria orașului Marino (Italia)

2O listă civică de 21 de persoane, – CONVIVENZA TRICOLORE  – (cu 3 italieni și restul români), o sprijină pe Roxana Bugheanu pentru funcția de primar

La începutul lunii iunie, în Italia au loc alegeri administrative. Românii, cetățeni comunitari cu drept de vot, au și de data aceasta mai mulți candidați pentru funcțiile de consilieri. În localitatea Marino, o localitate de circa 30.000 de locuitori la câțiva kilometri de Roma, în 2016 va fi o femeie candidat din partea românilor. De data aceasta nu la o funcție de consilier, ci la cea de primar.

13014941_10207280695153912_81213676_n
Sigla formațiunii politice românești

Pentru acest scrutin românii s-au organizat diferit, noutatea fiind la nivel național. Asociația „Anica Dacia”, condusă de Romulus Toma Șinca, a văzut lucrurile diferit: a organizat o listă civică compusă preponderent din români, dar și din  italieni. Italienii sunt: un avocat, un artist și un fost angajat al unei bănci, toți buni cunoscători ai comunității românești din Marino dar și ai problemelor localității.

Astfel, Asociația Antica Dacia, grupare  românească cu o activitate socială foarte puternică și bine cunoscută în localitate, a propus pe tânăra româncă de 39 de ani, Roxana Bugheanu, la funcția de primar.

Roxana este membră a asociației și o militantă pentru drepturile românilor, pentru implicarea acestora în viața politică a cetății.

„Dincolo de noutata listei, a declarat Roxana pentru Emigrantul, dezamăgită fiind de lipsa de unitate a românilor, am fost fericită să văd că aici, la Marino, românii au reușit să arate că se pot grupa și pentru aceasta sunt mândră și-i mulțumesc lui Toma Romuus Șinca, președintele asociației”.

Dacă inițial grupul a făcut parte din coaliția de Centru Dreapta, din partea căreia era și fostul primar (demisionar, arestat), grupul Convivența Tricolore creat de români a decis să se rupă de formațiunea itaiană pentru a nu fi implicat în jocurile mai puțin clare ale acesteia. Ruperea de această grupare a dat startul unor frământări în sânul formațiunilor de centru dreapta care au început să vadă cu alți ochi pe români, cu o anumită simpatie, capabili să fie o forță, să de distingă de cei cu state vechi și cu aceleași probleme.

Francesca Mrucci, o jurnalistă locală, vorbește în termini apeciativi despre candidata româncă: „Vom vedea ce ne rezervă această fată care este în centrul reflectoarelor politicii marineze și reprezintă o adevărată noutate într-un sat unde 8 din 9 candidați fac de decenii politică și în care „noutate”, în politică, e un cuvânt care de-acum era ieșit din vocabular”.

Roxana Bugheanu este din Rîmnicu Vîlcea, de 15 ani în Italia, de 12 la Marino, căsătorită cu un italian cu care are doi copii. A absolvit cursurile de mediere cultrală ale Universității „La Sapienza” din Roma și este de ani de zile activ implicată în societatea civilă.

Cristi Merchea

 

 

 

 

 

 

Ministrul Dan Stoenescu către românii din Italia: „ încurajez să candideze și să voteze pentru a-și reprezenta comunitatea!”

Mesajul ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, pentru românii din Italia, cu ocazia alegerilor locale parțiale din țara-gazdă

Alegerea unor reprezentanți în administrația locală din Italia este un lucru firesc într-o țară unde locuiesc peste un milion de români care muncesc și contribuie decisiv la economia italiană.

Vocea lor trebuie să fie auzită, pentru ca autoritățile să le cunoască nevoile, tradițiile și cultura și să răspundă în mod rapid și eficient cerințelor comunității. De asemenea, reprezentarea mai puternică a românilor la nivel politic și administrativ poate iniția un dialog extrem de necesar în societatea italiană.

Anul acesta vor avea loc alegeri administrative în 1371 de municipalități italiene. Românii își pot cere cărțile de alegător până la data de 25 aprilie pentru a-și putea exercita dreptul de cetățeni europeni la alegerile municipale.

Românii din Italia trebuie să fie activi în comunitățile locale din peninsulă, să voteze, dar și să fie votați. Suntem cetățeni europeni cu drepturi depline și trebuie să participăm activ la dezvoltarea societăților în care locuim și muncim. De asemenea, pentru că femeile reprezintă o adevărată forță a comunității românilor din Italia, le încurajez din toată inima, pe această cale, să se mobilizeze, să se facă auzite în mediul politic, să devină modele de implicare în societate, care să inspire și alte comunități.

Românii sunt cetățeni europeni responsabili și, oriunde s-ar afla în Europa, trebuie să își cunoască și să-și exercite drepturile pentru ca ei să reprezinte un pilon al societății și pentru ca imaginea lor să fie una reală. Trebuie să fie uniți, să se mobilizeze la alegerile locale pentru a-și dovedi forța civică.

Încurajez cât mai mulți români să își ceară cărțile de alegător și se se înscrie în registrul electoral din Italia. Îi încurajez să candideze și să voteze pentru a-și reprezenta comunitatea, pentru ca vocea românilor să fie mai puternică!

13.000 de români votează în Italia

În perioada 31 mai – 14 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în 1.065 primării. În Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 mai, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie.

vot_urna

La alegerile din 31 mai, au drept de vot 18.523 rezidenți străini, care au depus cerere până în luna aprilie a acestui an. 71.22% din numărul total de străini cu drept de vot  în Italia la sunt români.

Cea mai slabă reprezentare o are Cipru, cu patru cetățeni cu drept de vot în Italia, împreună cu Malta, cu 6 cetățeni cu drept de vot, Estonia, cu 9 alegători și Slovenia cu 10 reprezentanți.

Departe de români, Bulgaria va avea  1254 de alegători. Polonia are 1109 reprezentanti,  în timp ce Germania are 831 de alegători “italieni”. Franța numără 533 de alegători iar Marea Britanie 356.

 

Sursa: www.adnkronos.com

Mihaela Pleșa Munteanu, candidatul românilor și italienilor din Colleferro

10984839_667647706700447_4053442502722613102_n

În perioada 31 mai – 14 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în 1.065 primării, 514 dintre care aparțin regiunilor cu statut ordinar iar  551 regiunilor cu statut special. În regiunile cu statut ordinar, în Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 maggio, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie. emigrantul.it/?salegeri+administrative Candidații români din acest an sunt peste 50, pentru a nu mai pune pe cei care au dublă cetățenie și sunt mai greu de individuat pe liste.

O vrânceancă stabilită la Colleferro (40 km sud de Roma), Mihaela Pleșa Munteanu, de 12 ani parte activă a acestei comunități, candidează pe listele coaliției de stânga formată din 4 liste electorale: RIPARTIAMO PER COLLEFERRO CON SANNA, PARTITO DEMOCRATICO, PER SANNA INSIEME PER I CITTADINI, IL CASTELLO CON SANNA care propun drept primar pe tânărul Pierluigi Sanna. Sanna se propune ca un on nou, ca unul care vrea să rezolve problemele unui oraș odată industrializat, care se confruntă cu poluare, groapă de gunoi poluantă, fabrici închise și lipsa locurilor de muncă.

mihaela plesa munteanu

 

Mihaela Pleșa Munteanu este o româncă care s-a ridicat prin propriile forțe aici. Plecată de la Focșani la 22 de ani, a luat-o de la zero ca aproape fiecare român emigrat în Italia: muncă de „badantă” un an, ajutor de bucătar mai apoi, pentru a deveni bucătar ulterior. De mai bine de doi ani, Mihaela și soțul său Silviu Munteanu, un nume de referință în arta pizzei, – multiplu medaliat la concursuri naționale și internaționale -, au devenit tot mai cunoscuți în localitatea la sud de Roma. Pizzeria lor este mereu plină pentru că mâncarea bună, și ospitalitatea și munca sunt ingredientele succesului lor.

  lumea ne cunoaște pentru că suntem oameni de treabă

O comunitate de peste 1700 de români trăiește și muncește aici. Și aceștia scindați. Pentru că, deși numărul este așa mare, doi sunt candidații români, dar pe liste diferite. Și, ce e mai grav, mulți, sau majoritatea, nu au buletinele de vot luate de la primărie. Drept pentru care nu pot vota.

piepagina 2015-04-30 60-100 220X40

La Colleferro se poate ieși consilier cu 200 de voturi la fel cum se poate și cu 50. În funcție de mulți factori. „Mulți dintre ei nici nu știau că sunt alegeri”, ne spune puțin descurajată Mihaela. Cu toate acestea, nu a stat. A ieșit în piață, alături de candidatul primar, a vorbit oamenilor dela tribună, a arătat că poate fi un lider. Lumea ne cunoaște pentru că suntem oameni de treabă aici, la Colleferro”,  spune Mihaela. Iar pizzeria-trattoria „da Silvio” e mereu plină cu clienți. Nu numai români. Dimpotrivă, majoritatea e formată de italieni care vin să mănânce la prânz și la cină. Și toți o cunosc pe Mihaela prin prisma muncii sale, prin corectitudinea și devotamentul în munca pe care o face, prin implicarea în comunitatea românească și cea italiană. Există aici și o comunitate mare de bulgari cu care a mers să vorbească, deși interesele sunt împărțite. „Am mers pentru că pe mulți îi cunoaștem și pentru că nu am nimic de pierdut”.

mihaela munteanu campanie

Ce vrea Mihaela dacă va ajunge consilier? Să contribuie la schimbarea acestui oraș care are nevoie de așa ceva. Nu vorbește  numai despre interesele românilor: vorbește de poluare, locuri de muncă, probleme sociale serioase cu care se confruntă oamenii de aici, indiferent de naționalitate. Pentru că lipsa locurilor de muncă înseamnă și diminuarea afacerii sale, înseamnă viață mai grea pentru cei doi copii ai săi,  Carina și Stefano, și pentru toți copiii din Colleferro.

Mihaela gândește ca un om politic care trebuie să se implice în viața cetății, așa cum am auzit de la puțini români candidați. Probabil viața de zi cu zi, contactul permanent cu italienii o fac să se simtă parte integarantă a acestui oraș și nu numai a comunității românești.

Asistăm, după cum se vede, la o transformare a românilor emigrați, la o conștientizare a apartenenței la o altă identitate, tot mai departe de cea lăsată acasă. Pentru că, acasă este acolo unde muncești, trăiești, acolo unde copiii merg la școală, acolo unde mergi la cinema, joci fotbal sau gândești ce trebuie să faci mâine pentru tine și cei dragi ție.

Îi urăm succes, multe voturi și viață lungă activității pe care o desfășoară.

Cristi Merchea

 

O brăileancă vrea să devină consilier la Palombara (Roma)

În perioada 31 mai – 1 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în1.065 primării, 514 dintre care aparțin regiunilor cu statut ordinar iar  551 regiunilor cu statut special. În regiunile cu statut ordinar, în Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 maggio, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie.

Valentina Iconaru este una dintre cele trei candidate românce de pe listele electorale din localitatea Palombara, la 40 km de Roma

valentina iconaruVenită în Italia în 2000, la 24 de ani, Valentina lăsase orașul lui Panait Istrati de pe malul Dunării pentru o viață mai bună. Până aici, aproape nimic nou. Dintr-o familie modestă, Valentina termină liceul economic din oraș, profilul administrativ după care va lucra foarte puțin în domeniu.

Viața în oraș nu este ceea ce-și dorește, așa că decide să emigreze. Simte că poate mai mult și a auzit că Italia este locul unde, dacă nu umblă câinii cu colacii în coadă, măcar o muncă bine plătiotă va găsi.

            – De ce ați decis să veniți în Italia?

            – Am venit în Italia din același motiv pentru care vine toată lumea, sperând la un trai mai bun. Atunci m-am m-am înșelat. Cu timpu, însă,  lucrurile au devenit mai bune și am reușit.

– Ce lucrați în prezent?

– La momentul actual, lucrez într-o fabrică la Fiano Romano, care face catering către companiile aeriene. Lucrez aici de 8 ani. Sunt responsabil și lucrez cu alte aproximativ 70 de persoane, 80 la sută din angajații fabricii fiind români.

Când ați ajuns în Italia ce ați crezut ca veți găsi și ce ați găsit? Care a fost impactul?

– Groaznic!Ggroaznic, pentru că în anii 2000 oamenii veneau, plecau odată la 6 luni… Dar am avut noroc și am lucrat la o pizzerie la Verona, după care am ajuns la Roma și am stat vreo doi ani într un camping pe Nomentana. Nu pot să vă spun cât ă de groaznic a fost acolo. După care am plecat de acolo întrucât nu aveam documente la vremea respectivă și am ajuns la Palombara.

                              am vrut să le arătăm că românii nu sunt doar ĂIA

         –    Aveați prieteni aici?

– Nu aveam pe nimeni. Am cunoscut pe cineva din Brăila care mi-a dat o mână de ajutor și am ajuns în campingul de care am menționat anterior și am început să lucrez la patronul campingului, care avea 2 hosteluri la Roma. După problemele cu poliția, (o parte din campus era ocupată de mulți delicvenți  la vremea respectivă n.r.) am fost nevoită să plec de acolo la Palombara, unde am început să lucrez la un restaurant. Am facut tot ceea ce se putea face ca sa supraviețuiesc, până am găsit acest loc de muncă, după care am reușit să îmi iau o casă, o mașină. Duc o viată normală și la o limita decenței.

Cum v-a venit ideea să candidați?

– A fost o perioadă cu furturi în Palombara. Toată lumea împraștia cu noroi în cine? În noi, românii.

Românii erau autorii furturilor?

– Nu s-a descoperit niciodată că ar fi fost români. Dar  pentru faptul că am fost acuzați doar pentu simplul motiv că suntem români, m-a determinat să le arătăm și o altă față a noastră. Cum că nu suntem doar ĂIA. Pentru că pe noi ne doare mult mai mult, pentru că încercăm să avem o viață normală și să avem o viață liniștită la ei în țară. Vrem să arătăm că suntem altceva.

 

afis electoral palombara 

                             Ideea de a candida o am de anul trecut, din noiembrie. Și am zis ca nu se poate să fim doar Ăia, trebuie sa arătăm că avem și altceva în afară de ăia. Am foarte mulți prieteni care muncesc foarte mult. Pleacă dimineața, vin seara, și-au făcut case… De ce să nu vedem și partea bună a lucrurilor? Haideți să arătăm că suntem altceva în afară de Ăia.

Pe listele cărui partid candidați?

– Sunt pe lista Partidului Democrat.

Mai există și alți candidați români în Palombara?

– Mai sunt încă alte două fete. Pe una din ele o cunosc, dar nu o văd interesată să facă ..

Câte voturi vă sunt necesare pentru a ajunge consilier?

– În jur de 120-130. Nu sunt foarte multe, dar lumea este foarte descurajată de politică. Neavând niciodată un reprezentant al comunității, neavând niciodată o voce care să vorbească pentru noi sau pe cineva care să încerce să îi strangă pe toți la un loc, sunt un pic împrăștiați.

           – Din potențialii alegători, câți credeți că o să iasă să voteze?

– Eu cred că voi reuși să am 100 de alegători.

– Luați în considerare ca mai sunt încă alți 2 candidați români ? Credeți ca era mai bine să fie doar unul?

– Cred că era mai bine să fie doar unul.

– Ce proiect electoral ai pentru români dar și pentru italieni?

– Odată intrată în joc vreau să fac ceva atât pentru comunitatea de români cât și pentru cea italienească. Momentan, eu am gândit ca este necesar să deschidem un centru în care să se organizeze o dată sau de două ori pe săptămână o întâlnire cu membrii comunității în care să aflăm de probleme curente.

Aș vrea să rezolv problema cu locurile la grădinițile de stat, care sunt limitate.

Intenționez să deschidem o biserică în zonă, pentru că cea mai apropiată biserică este la 15-20 de km. Oamenii nu dispun de mașini și le este greu să ajungă duminica.

în toată Italia.

Situația de la Palombara, cu trei candidați români pe liste diferite, se regăsește mai în toată Italia. Partidele italienești au încercat întotdeauna să încaseze voturile românilor. Fiecare pe turta lui însă. Fiecare candidat din liste a avut câte un amic român și l-a implicat în luptasa politică. Românii nu s-au arătat niciodată – cel puțin până acum – capabili să formeze o comunitate strânsă, să se unească în jurul unui singur reprezentant și să meargă cu toții să voteze acest reprezentant. La alegerile locale din Roma din 2013 numai la municipiul al VIII/lea am avut 8 candidati! Vom trăi și vom vedea și nu putem face altceva să îndemnăm conaționalii să fie responsabili , să iasă la vot și s-și aleagă reprezentanții.

 

Pentru mai multe informații:

https://www.emigrantul.it/alegerile-de-primavara-2015-din-italia-un-candidat-italian-isi-face-campania-in-limba-romana/

https://www.emigrantul.it/aurelia-ceromila-consilierul-roman-din-arezzo-care-vrea-sa-mearga-mai-departe/

 

Aurelia Ceromila, consilierul român din Arezzo care vrea să meargă mai departe

1622729_970578916286787_7022110891049036822_n

În perioada 31 mai – 14 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în 1.065 primării, 514 dintre care aparțin regiunilor cu statut ordinar iar  551 regiunilor cu statut special. În regiunile cu statut ordinar, în Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 mai, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie. Pe listele diferitelor partide se află și mulți români. Vă vom prezenta astăzi pe unul care este deja consilier la Primăria din Arezzo.

      Suntem mulți și contăm!

Pe 11 aprilie 2014 Aurelia Ceromila intra consilier comunal la primăria din Arezzo. Era primul consilier străin din istoria acestei primării. „Suntem în fața unui fapt istoric pentru orașul nostru”, spunea pe atunci asesorul pe probleme de integrare, Stefania Maggi.

De atunci Aurelia și-a făcut treaba, a încercat, pe cât posibil, să stea alături de români dar și de toți cetățenii orașului care au creditat-o. Nu a schimbat tabăra, Partidul Democrat fiind cel care a solicitat-o și în această campanie pentru a intra în cursa pentru un loc de consilier la primăria orașului Arezzo.

candidati aurelia
Echipa din care face parte Aurelia

Munca este dură, dificilă iar românii de aici (1 din 10 locuitori e român) trebuie să înțeleagă că un reprezentant în strucuturile administrative e un mare câștig pentru toți.

„Bună ziua dragii mei, scrie Aurelia pe contul său Facebook, am aproape doua săptămâni de când seară de seară merg prin casele dvs. și încerc să vă conving de ce este important să fim prezenți la vot la alegerile locale din 31mai la Arezzo.Sun la ușa dvs. și sper ca dincolo de surpriza pe care o fac să găsesc înțelepciunea pe care am dobandit-o toți din experienta vieții de străin într-o țară ca Italia. De multe ori rămân cu un gust amar și mă doare… Mulți nu au înțeles că acum este un moment important, ca pe fondul acestei crize vom fi și mai mult discriminati, că trebuie să ne folosim drepturile de cetățeni europeni. Și Europa ne-a dat dreptul sa avem reprezentanții legitimi în structurile administrative italiene. Nu poate acest reprezentant să facă minuni, dar poate sa va asiste și sa apere drepturile fiecăruia prin prezenta sa transmite un mesaj extrem de important :Comunitatea Româneasca nu poate fi neglijata. Suntem mulți și contăm!

      Noi îi urăm succes și îndemnăm câți mai mulți români să iasă la vot.

Tot despre Aurelia Ceromila mai puteți citi:

https://www.emigrantul.it/?s=aurelia+ceromila

http://www.emigrantul.eu/o-romanca-primul-strain-consilier-la-primaria-din-arezzo-italia

kovachi

Sanda Rădulescu – primul candidat român la funcția de consilier regional din istoria politică a Italiei

sanda_radulescu

În perioada 31 mai – 14 iunie în Italia vor avea loc alegeri administrative. Printre candidați, mulți români. De data aceasta însă există, pentru prima dată în Italia, un candidat la funcția de consilier regional în Regiunea Veneto. Aici, partidul FORZA ITALIA propune pe lista consilierilor o româncă.

Bucureșteancă, în vârstă de 55 de ani, membră a Partidului Identitatea Românească, Sanda Rădulescu candidează pe lista partidului Forța Italia, listă care îl afirmă pe Luca Zaia la funcția de președinte al Regiunii Veneto. Este pentru prima dată în istoria politică a acestei țări când în lupta electorală se înscrie un cetățean de origine română. Pentru că, pentru a putea participa, e nevoie de cetățenia italiană în primul rând.

Iar Sanda Rădulescu e cetățean român dar jumătate din viață și-a petrecut-o în Peninsulă. Emigrată în 1991, plecată de acasă în călătorie  – „visul meu era să călătoresc, ne spune” – Sanda a lăsat în țară familie, prieteni, foșit elevi și s-a stabilit la Roma, iar mai apoi la Caserta, după ce în țară învățase câteva generații de elevi ca profesor de matematică.

PUBLICITATE CREDITE EXTRABANCA

Matematica, ordinea și corectiudinea, alături de un soț italian au fost cele care au ajutat-o și în afaceri. Se va îndrăgosti de Italia, de Napoli în mod particular, unde va deschide o linie de producție artizanală de pastă, „Sapori e colori di Napoli”. Succesul va veni încet-încet, prin multă muncă, perseverență și dragoste pentru lucrul bine făcut, astfel încât, de-a lungul vremii, clienții vor fi cei din Italia dar și din Nord America, Japonia, Europa, Rusia sau Australia.

11238229_1561618777434974_2152764511299912528_n

că și românii trebuie să deschidă ochii

O întâlnire de afaceri la Verona îi va schimba domiciliul la Valleggio (Veneto), „extaziată„ de frumusețile locurilor din jurul Lacului Garda.

De o viață în Italia,  a reușit să vadă și să înțeleagă și problemele românilor care au început să vină puțini, la început, în valuri, mai ales în ultimii ani. „Mi-am dat seama că românii au nevoie de servicii, de informații, de ajutor, eu netrecând prin aceste probleme fiind demult și cetățean italian”. Și și-a propus să- ajute, intrând și în politică. „Trebui să reușesc, ne spune, pentru că și românii trebuie să deschidă ochii”. Ideea participării la lupta electorală i-a dat-o Cătălin Mustățea, consilierul român din primăria Villafranca di Verona,

 De ce candidează? Pentru că atât românii cât și italienii o cunosc de persoană cinstită, de antreprenor de succes și de om care își ajută semenii”.

Un rezultat nesatisfăcător nu o va deranja. A încercat și va avea de învățat ce trebuie să facă pe viitor.

Pe aceeași temă:

https://www.emigrantul.it/?s=alegeri

ADIO apostile, traduceri și legalizări de documente în țările UE.

Pubblicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene,  L. 200/1 din 26 iulie 2016, a intrat în vigoare începând cu 16 februarie 2019. Este vorba despre Regolamentul (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016, care promovează libera circulație a cetățenilor simplificând cerințele pentru prezentarea anumitor documente publice în cadrul Uniunii Europene și care modifică regulamentul (UE) nr. 1024/2012.

 

     Noi măsuri ale regulamentului:

  1. desființează necesitatea legalizării documentelor publice: certificate, extrase, copii integrale de acte de stat civil, nulla osta pentru căsătorii și certificatele de capacitate maritală, cu scopul de a reduce birocrația și costurile pentru cetățenii care se prezintă în fața autorităților unei țări eurpene cu un document emis de o altă țară europeană;
  2. desființează obligativitatea apostilelor și simplifică formalitățile în ceea ce privește traducerile și fotocopiile autentificate;
  3. introduce modulele standard multilimbi pentru a depăși barierele lingvistice și a ușura circulația documentelor publice între statele Uniunii în ceea ce privește: nașterea, existența în viață, decesul, căsătoria, uniunea înregistrată, domiciliul și/sau rezidența, lipsa antecedentelor penale.

      Regulamentul 2016/1191 se aplică documentelor publice eliberate de către autoritățile unui stat mebru UE, în baza propriei legislații naționale, care trebuie să fie prezentate autorităților unui alt stat membru și al cărui obiectiv principal este certificarea  unuia sau mai multor fapte: nașterea, decesul, numele, căsătoria, inclusă capacitatea de a realiza căsătoria și statul civil, divorțul, separarea personală sau anularea căsătoriei, uniune aînregistrată, desfacerea uniunii înregistrarte, filiația, adopția, domciliul și /sau rezidența, citadinanța, lipsa antecedentelor penale, dreptul de vot și de a candida la alegerile locale și la alegerile în Parlamentul European.

      Prindocumente publice, potrivit articolului 3 din regulament, se înțelege:

  1. documentele eliberate de o autoritate sau de un funcționar al unui stat apartenent uneia dintre jurisdicțiile unui stat membru UE, inclusiv cele emise de către un procuror, grefier sau ofițer judiciar;
  2. documentele administrative;
  3. actele notariale;
  4. declarațiile oficiale  cu adnotări de înregistrare, vize de dată certă și autentificări de semnături;
  5. documente redate de către agenții diplomatici sau consulari ai unui stat membru UE care acționează în exercițiul funcțiiunii lor pe teritoriul oricărui stat, acolo unde aceste documente trebuie să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat membru sau agenților diplomatici sau consulari ai unui stat membru care acționează pe teritoriul uneiterțe țări.

      Noua măsură produce efecte începând cu 16 februarie 2019:

      – documentele publice ale unui stat mebru al Uniunii Europene va trebui să fie acceptate ca autentice într-un stat membru fără necesitatea unei legalizări;

      – în sectoarele unde se aplică acest regulament, când un cetățean prezintă autorităților unei țări UE un document public emis de către autoritățile unei alte țări UE, autoritățile care îl primesc  NU POT SĂ PRETINDĂ CA DOCUMENTUL SĂ AIBĂ TIMBRUL APOSTIL;

      – se eliminiă obligativitatea de a furniza, ÎN TOATE CAZURILE, o copie autentificată și o traducere a documentelor publice, putând fi folosit un modul standard multi-limbi de prezentat ca auxiliar al traducerii, atașat documentului public pentru a evita obligativitatea traducerii.

      Țările UE pot cere prezentarea unui document public original sau a unei copii autentice, dar nu ambele împreună.

      Țara UE în care este prezentat documentul public nu poate pretinde traducerea dacă documentul este într-una din limbile oficiale acceptată de țara UE.

      Pentru mai multe informații și regulament: clik-ați aici.

 

De ce ne trebuie rege?

caricaturi-alegeri-14

Pe 10 mai am primit un material pe care am omis să-l publicăm. O facem astăzi pentru că opiniile autorului sunt mereu actuale

adrian coltea
Adrian Colțea

      Exersăm cu toții, de 25 de ani, înșelăciunea electorală

        Cu toții vedem cum țara noastră se îndreaptă spre dezastru, și facem apel la o autoritate care să pună piciorul în prag.Votăm, votăm și iar votăm. Cică așa exersăm democrația. Punem parlamentari care se dovedesc leneși, hoți, impostori, nepricepuți. Punem primari și a doua zi vedem că sunt primari nu ai obștei, ci ai intereselor lor și ai găștilor lor. Punem președinți și toți s-au dovedit trădători ai intereselor poporului. Exersăm cu toții, de 25 de ani, înșelăciunea electorală.
        Fără nici o singură excepție, toți aleșii au promis una și au făcut alta.
        Jurământul oricărui demnitar al statului român sună ca o ironie:„jur să-mi daruiesc toată puterea și priceperea…” Si toată puterea și priceperea lor se duc nu spre propășire ci spre nenorocire, spre dezastru. Asta fac aleșii noștri.
        Dar ce facem noi? Noi suntem mai breji? Facem ceea ce spunem? Inainte de 1989 vorbeam intre noi, mai pe ascuns, mai pe față: „ce aș face eu dacă aș avea o putere și dacă n-ar fi Ceaușescu să mă împiedice….”. Române, acum ai puterea și, iată ce ai făcut! Dacă nu cădea Ceaușescu, azi nu erai nici portar la ministerul pe care acum îl conduci, în cel mai bun caz, azi erai la gazeta de perete, la rubrica ” așa nu”.
        Banner630x115_Emigrantul_Italy_Romanian (2)

       Azi spui la fel: „ce aș face eu”…. sau „ce ar face fi-miu sau fii-mea, daca ar ajunge….”, sau te adresezi copiilor tăi cu vorbele “măcar voi să faceți ce n-am reușit noi să facem”. Și te lupți, nu ca fiul sau fiica ta sa DEVINA CINEVA, ci ca fiul sau fiica ta SA RAZBEASCA. Adica nu sa devina cineva pentru folosul poporului, ci să răzbească pentru ca să pună talpa pe grumazul poporului. De aia nu vrei, române, monarhie în țara ta, ca să răzbească progenitura ta. Iți dai copilul la SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative n.r.) nu pentru binele țării, ci pentru că, cine știe, cum a ajuns Băsescu, un mitocan, președinte, sau “seful statului”, poate sare iepurele și pentru tine, și la înmormantarea ta va veni întreg guvernul, și la tine la poartă va fi asfalt mai asfalt ca asfaltul vecinului. Nu? Nu-i așa?

        Când spui că puterea trebuie să aparțină poporului, de fapt te gândești că trebuie să iți aparțină ție   

Eu știu că-i așa, și tu știi că-i așa. Române, tu știi că mă-ta de la țară muncește pe brânci ca să mituiască la București să ajungi șef, ca pe urmă să se laude în tot satul cu funcția ta? Tu știi că dacă ajungi șef, automat ești și deștept, și moral, și credincios, și filantrop, la glumele tale râd toți supușii, că altfel, dracu-i al lor, deci ai și simtul umorului. Tu știi că n-ai nevoie de păreri, ci de confirmări. Tu știi că pentru a ajunge toate astea, nu ai nevoie de rege. Regele e bun, dar numai ca istorie, nu ca autoritate. Autoritatea ești tu. Când spui că puterea trebuie să aparțină poporului, de fapt te gândești că trebuie să iți aparțină ție și neamurilor tale, găștii din care faci parte, și pe care nimeni nu se îndoiește că vrei să o încaleci. La ce trebuie rege? Să îți ia șansa de a deveni din om de nimic, cineva? Odată cu capul!? Să fie el în capul Statului și să lase tronul moștenire copilului lui? Da’ ce, tu nu ai copil? Copilul tău e mai prost? Și, în definitiv, cu ce se deosebește copilul tău de-al lui? Nu mănâncă cu o gură? Nu merge și el, acolo “unde și regele merge pe jos”? Ce are prințesa aia născută la Londra săptămâna trecută, în plus față de “prințesa lu’ mama”?  Sau, ce, banii tăi nu sunt buni?
        Uită-te, române, la ce a dus vorba lui Napoleon  „în ranița fiecărui soldat se află bastonul de mareșal”, perpetuată până în ziua de astăzi.
        Uită-te la Franța distrusă de revoluția Franceză, uită-te la mormintele regilor Franței, fără regi în ele, uită-te la Rusia fără țar, la Grecia fără rege, la Italia fără rege, Germania fără kaizer, la Turcia fără sultan.Unde e gloria lor? Uită-te și la țările monarhice și vezi standardele morale de acolo.
        Uita-te, române, la copilul tău și acceptă că, poate, va fi șef, dar prinț niciodată. Nu mai alerga dupa o himeră.Acceptă asta odată pentru totdeauna și lasă monarhul să revină acolo unde îi e locul, pe tron, iar coroana României să stea nu la muzeu, ci pe capul lui. Îți va fi mai bine și ție, și mie, și urmașilor noștri.

Adrian Colțea / București

“Nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate”!

teodor melescanu

“Nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidențiale” a afirmat astèzi fostul Ministru de Externe Titus Corlățean înainte de a demisona. Premierul Victor Ponta l-a propus pe Teodor Meleșcanu la conducerea ministerului de Externe. Meleșcanu a precizat că este nevoie de un aviz concret de la BEC pentru rezolvarea problemei secțiilor de votare din diaspora.

Președintele Traian Băsescu a semnat decretele prin care ia act de demisia lui Corlățean, respectiv numirea lui Meleșcanu la Externe.

“Am avut o discuţie cu domnul ministru Corlăţean. Am acceptat demisia acestuia şi am trimis către preşedintele Traian Băsescu propunerea ca domnul Teodor Meleşcanu să ocupe funcţia de ministru de Externe în perioada imediat următoare, să organizeze conform dispoziţiilor legale şi dispoziţiilor BEC desfăşurarea votului în diaspora şi, în acest fel, dreptul fundamental la vot al oricărui cetăţean român să fie respectat, dar totul cu respectarea legii şi a instituţiilor publice care vor rezista până în 16 (noiembrie – n.r.) şi evident după aceea presiunilor ilegale şi ilegitime făcute de către cel care pe 16 seara va fi fostul preşedinte al României, Traian Băsescu”, a declarat Ponta la Palatul Victoria.

La ora 17,30, ora României,  Meleşcanu va depune jurământul, “pentru ca acesta să poată să-şi preia imediat atribuţiile, să se ocupe de ceea ce înseamnă buna funcţionare a MAE”.
Meleșcanu:  Avem nevoie de un aviz clar de la BEC
Teodor Meleșcanu a declarat, într-o intervenție la B1 Tv, că după numire va avea o discuție cu reprezentanții BEC privind suplimentarea secțiilor de votare din străinătate. ”Primul lucru este să aștept o decizie a președintelui pentru că el e cel care acceptă această propunere”, a spus Meleșcanu.

”Primul lucru pe care-l voi face, voi avea o discuție la BEC cu prevederile legale în fața noastră și cu un aviz concret din partea BEC pentru rezolvarea acestei probleme. E greu să spun (dacă vor putea fi suplimentate secțiile de votare) până nu discut eu cu BEC. Mai e și o chestiune importantă, a timpului rămas și a modalităților administrative. Va trebui să avem toate opțiunile deschise”, a precizat el.

”Obiectivul fundamental este votul din diaspora, ca toți românii să își poată exercita votul”, a subliniat Meleșcanu.

sursa: evz.ro

Românii cer autorităţilor italiene înscrierea automată pe listele electorale suplimentare

ROMA 15 februarie 2015

ov13Despre motivele absenteismului, piedicile birocratice pe care le întâmpină ceţenii comunitari, modul de înscriere pe listele electorale din Peninsulă, dar şi despre experienţele de succes ale românilor care au fost aleşi în primării italiene, s-a vorbit în cadrul Conferinţei “Operation Vote”, care a avut loc la Roma, la sediul Accademiei di Romania, vineri, 14 februarie 2014. Conferinţa, moderată de Miruna Căjvăneanu (Asociatia Europaeus, jurnalist) s-a desfăşurat în contextul unui proiect transnaţional co-finanţat de Uniunea Europeană şi a fost organizată de COSPE, ONG internaţional cu sediul la Florenţa, împreună cu Asociaţia Europaeus, cu sediul la Roma.

Cei peste un milion de români rezidenţi Italia, în calitate de cetăţeni comunitari, ar putea avea sute de reprezentanţi în primăriile din Peninsulă, dacă s-ar prezenta la urne. Totuşi, dreptul de vot la alegerile administrative şi europene este îngrădit de anumite prevederi legislative. Spre deosebire de italieni,  comunitarii sunt constrânşi să se înscrie pe liste electorale suplimentare pentru a-şi exercita dreptul de vot.  Un exemplu:  din cei peste 80.000 de români care trăiesc cu acte în regulă în capitala Italiei, doar 4416 s-au înscris pe listele electorale, pentru a vota la alegerile locale din 2013.
ov12

Înscrierea automată pe listele electorale, campanii de informare instituţionale şi alegeri primare în cadrul comunităţii- iată cel puţin trei soluţii concrete propuse în cadrul dezbaterilor.

La Conferinţă au participat peste 60 de reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţii de români ( din Roma, Sezze, Latina, Terracina, Alessandria, Guidonia etc)  exponenţi ai altor comunităţi de străini din capitala Italiei, precum şi jurnalişti italieni şi români.
În cuvântul de deschidere, ES Dana Constantinescu, ambasador al României la Roma, a subliniat importanţa votului: “ Românii care trăiesc în Italia au obligaţii, dar şi drepturi. Aş spune că participarea la alegeri ar putea fi considerată o datorie, un mod prin care comunitatea poate avea o voce reprezentativă în instituţiile italiene”.

ov6
Luca Raffini, sociolog la Universitatea Chieti, se ocupă de peste trei ani de zile de participarea cetăţenilor comunitari la alegerile locale şi europene. În cadrul unui studiu recent, a analizat răspunsurile primite de la 2500 de potenţiali alegători “mobili” din patru ţări europene. “Cercetarea a evidenţiat faptul că mulţi români nu se înscriu pe listele electorale din Italia pentru că se gândesc că într-o bună zi se vor întoarce în ţară. Dar apoi, prezenţa în Italia se prelungeşte şi atunci din ce în ce mai mulţi cetăţeni îşi dau seama de avantajele participării electorale “. O paralelă cu alţi comunitari stabiliţi în Italia: “Din cercetarea realizată în teritoriu, am remarcat că românii sunt puţin interesaţi de alegeri, la polul opus faţă de nemţi, care sunt mult mai activi si mai interesaţi de vot”.
Franco Pittau, coordonator al Raportului Statistic “Dossier Immigrazione IDOS” a evidenţiat un paradox: de la data aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, românii “au dispărut aproape complet” din statisticile pe care cercetătorii le au la dispoziţie.  De aceea, datele legate de prezenţa românilor pot fi doar “estimative”.  Românii sunt în continuare cei mai numeroşi migranţi din Italia: aproximativ un milion de persoane, o cincime din totalul străinilor. “În momentul în care românii au intrat în atenţia presei ca fiind o comunitate agresivă, în mod paradoxal, paralel cu creşterea numerică s-a înregistrat în realitate o scădere a criminalităţii”.

În continuare, din partea organizatorilor, a luat cuvântul Udo Enwereuzor, coordonator transnaţional al proiectului , care a prezentat campania informativă “Operation Vote”, desfăşurată simultan în cinci ţări Italia, Austria, Portugalia, Spania şi Suedia. El a prezentat obiectivele campaniei şi modalităţile prin care se încurajează participarea politică a cetăţenilor europeni mobili în ţările de reşedinţă. “Comunitarii pot şi ar trebui să participe activ la nivel administrativ şi o pot face prin intermediul votului. Dar există un pasaj fundamental pe care trebuie să-l facă, anume să se înscrie pe listele electorale suplimentare”. Reprezentantul COSPE a amintit că românii, ca şi ceilalţi comunitari, la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, au la dispoziţie două posibilităţi: aceea de a vota candidaţi care se prezintă în Italia şi pe de altă parte candidaţi care se prezintă în  România. Cine doreşte să-şi exercite dreptul de vot, o poate face doar o singură dată. În cadrul campaniei a fost prezentat şi un video informativ, care poate fi descărcat de pe canalul Youtube. Toate informaţiile pot fi consultate şi pe site-ul www.operationvote.eu.

În intervenţia care a urmat, Alina Harja, director al publicaţiei Actualitatea Magazin, a vorbit despre modalităţile concrete prin care s-ar putea încuraja participarea românilor la vot. “În primul rând trebuie promovată înscrierea automată a cetăţenilor comunitari pe listele electorale. În acest sens, în legislaţia trecută, a fost înaintat un proiect de lege foarte detaliat, la redactarea căruia am participat, prin care se preconiza introducerea noului sistem. Din păcate, nu a ajuns nici măcar în dezbatere în comisie. Nu ar fi fost o cheltuială în plus pentru stat, dimpotrivă, s-ar fi economisit timp şi bani. Din păcate, cetăţenii comunitari au fost cam uitaţi de actualul Parlament şi de actualii reprezentanţi ai guvernului”.

Au urmat, în a doua parte a conferinţei, intervenţiilor a trei consilieri români aleşi în primăriile din Italia: Gheorghe Raica din Alessandria (Piemonte), Leontina Ionescu din Marcellina şi Gabriel Pîrjolea de la Riano (Lazio).

Toţi au evidenţiat rolul pe care un consilier român îl poate avea în cadrul administraţiei publice. “În primul rând, e vorba de un rol de intermediere, fundamental pentru mulţi dintre conaţionalii noştri”, a spus Gabriel Pîrjolea, care a subliniat faptul că nu face parte din niciun partid. “Am fost înscris într-un partid din Italia, dar după un an m-am retras pentru că am înţeles cum merg treburile. M-am convins că românii nici nu trebuie să fie înscrişi în partid ca să câştige. Numai cu numărul nostru putem câştiga, de unii singuri nu realizăm nimic”.
Despre lipsa de unitate a românilor, dar şi despre obstacolele birocratice şi lipsa de infomaţie a comunităţii, a vorbit şi Leontina Ionescu, primul consilier român ales în Peninsulă. “Să nu uităm că pentru a vota, românii trebuie să fie înscrişi pe listele electorale, deci în primul rând trebuie să aibă reşedinţa în localitatea unde trăiesc. Şi nu este un lucru uşor, pentru că ai nevoie de un contract de închiriere, pe care deseori proprietarul nu îl face, şi mai ales de un contract de muncă- un vis pentru mulţi români”.
Gheorghe Raica, aflat la al doilea mandat la Alessandria, a prezentat propunerea înaintată de el în consiliul local, prin care se cere înscrierea automată pe listele electorale a cetăţenilor comunitari, “care ar trebui să beneficieze de aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii italieni”. Raica a cerut transmiterea propunerii sale către Parlamentul italian, după ce a fost votată de 25 de consilieri din 26.
În cadrul discuţiilor care au urmat, a intervenit şi Laviniu Enii, secretar I la Ambasada României, care, pornind de la discuţiile legate de lipsa de unitate a comunităţii, a propus celor prezenţi o soluţie care ar mări şansele de succes ale candidaţilor români: “În fiecare localitate unde sunt mulţi români şi prin urmare mulţi posibili candidaţi, ar putea fi organizate un fel de alegeri preliminare,  prin care respectiva colectivitate să-şi desemneze un singur candidat, cel care e considerat cel mai bun. Odată ce ar câştiga, ar reprezenta întreaga comunitate, nu doar asociaţia sau grupul din care provine”.

Tuturor participanţilor la conferinţă au fost distribuite materiale informative ale Campaniei Operation Vote, cu detalii despre modalităţile de înscriere pe listele electorale. Termenul limită de înscriere pe listele, pentru cine doreşte să voteze candidaţi italieni la alegerile pentru Parlamentul European, este de 24 februarie 2014.

Participanţii au primit şi câte un Raport Statistic Dossier Immigrazione 2013, cel mai complet volum despre imigraţie din Italia.
Conferinţa “Operation Vote” ROMA 14 februarie 2014 a fost organizată  cu sprijinul financiar al programului  Fundamental Rights and Citizenship al Uniunii Europene

“Operation Vote” este un proiect care se îşi propune să îmbunătăţească gradul de participare politică și socială a cetățenilor UE rezidenți în state membre ale Uniunii diferite de cele de origine. Integrarea se poate face şi prin promovarea inițiativelor demarate de statele membre și autoritățile locale, având ca obiectiv creşterea  gradului de conștientizare în rândul cetățenilor UE cu privire la drepturile pe care le au.  Un ro4l important în desfăşurarea proiectului  îl deţine colaborarea în teritoriu cu asociaţiile de cetăţeni comunitari.

Proiectul, care se va termina în octombrie 2014, este implementat în 5 țări ( Italia, Austria, Portugalia, Spania şi Suedia ) şi beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, prin  programului “Drepturi fundamentale și cetățenie” . La sfârşit, va fi realizat un studiu care va prezenta o serie de  recomandări adresate statelor membre și care va indica cele mai eficiente acțiuni pentru a asigura participarea politică a cetăţenilor UE.  Va fi organizată de asemenea  o conferință finală,  pentru a analiza rezultatele preliminare ale campaniilor la nivel european şi a asigura diseminarea rezultatelor .

Foto: Sara Cerettelli, Nicola Panetta, Jimmy Jaime Trujillo
Birou Presa Asociatia Europaeus

Dott.ssa Miruna Cajvaneanu