Search Results for: marius b

DRUMUL, o nouă interpretare, același personaj: actorul Marius Bizău

Pentru cei care nu au avut posibilitatea sau timpul necesar, piesa de teatru DRUMUL „își continuă cursa”, așa cum spune însuși actorul principal Mariusd Bizău. Acum în cadrul Festivalului „Diritti al Belli”.

TEATRO BELLI (Roma)
30 marzo ore 21:00
31 marzo ore 21:00

Programări: ‭06 5894875‬

„Drumul” – piesa lui Marius Bizău, acum și la Roma

Dacă mai zilele trecute publicam aici știrea cu reprezentația actorului Marius Bizău la San Michele di Serino, Salerno, iată că piesa „Drumul” ajunge și în Roma.

Cu nume românesc dar scrisă în italiană de Lorenzo Di Matteo , piesa va fi prezentată luni, 4 februarie, la Altrove Teatro Studio,Via Giorgio Scalia 53, Roma.

„La storia, narrata in prima persona, è quella dell’attore stesso, Marius, nato sotto Ceausescu nei primi anni ‘80, che passa da bambino attraverso la rivoluzione fino al suo arrivo turbolento a Roma alla fine degli anni ‘90, a quindici anni. I difficili anni dell’adolescenza, fino alla scoperta del teatro che lo porterà ad integrarsi del tutto nel tessuto sociale italiano, fino a sentirsi perfettamente a metà strada tra l’essere romeno e italiano. Una storia forte, raccontata con umorismo e leggerezza; e con la speranza che ogni problema possa avere sempre una sua soluzione.

Biliete:
Intero € 13
Ridotto € 10
Ridotto Convitto € 8
Tessera Associativa Stagionale € 2

Info e prenotazioni: 3398175904 – ipensieridellaltrove@gmail.com

„Drumul” – Marius Bizău, un actor și o piesă de teatru cu suflet românesc în Italia

Sâmbătă și duminică, 19 – 20 ianuarie, orele 20,30, vă invităm la teatru. Un spectacol cu nume românesc, „Drumul” (La Strada), cu un actor român (Marius Bizău, dar scris de un italia, Lorenzo di Matteo și desfășurat la BoTTega del SoTToscala, în localul școlii elementare din Via Stella – San Michele di Serino, Salerno

Actorul Marius Bizău

Drumul” este un imn ușor de bucurie adus integrării străinilor într-o italie tot mai rasistă a acestor ultimi ani. „Drumul” este un spectacol de povestire cu muzică live, în care Marius Bizău ne povestește că la 15 ani a venit în Italia cu familia din România natală.

„Dar  Marius nu numai că a fugit de revoluția împotriva lui Ceaușescu, ci a câștigat mai ales porpria bătălie  cu Roma, într-o climă deloc proprice integrării și care a început a strâmbat din nas unui tânăr care nu vorbea bine italiana; unui tânăr care era rătăcit între indiferența orașului și cea a instituțiilor insensibile.

Cea din Drumul este o frumoasă poveste nu pentru că se termină bine, ci pentru că ne arată, printre rânduri, că oricare poveste de emigrație ar putea sfârși bine dacă vom da noilor sosiți adevărata posibilitate de integrare, cea pe care a avut-o Marius cu teatrul”

O prezentare de exccepție a unei piese și unui actor de excepție, o frumoasă invitație la un act de cultură românesc pe pământul patriei adoptive, Italia

Accident mortal la Orta Nova. Ivan Marius a decedat pe loc

Un accident mortal a avut loc joi seară, 8 martie, pe strada provincială 80, la Orta Nova, provincia Foggia. Din motive care nu au fost încă stabilite, un autovehicul Alfa 147 și un Ford Focus s-au ciocnit frontal.

Pentru șoferul primei mașini, Ivan Marius de 44 de ani, un cetățean român care locuia la Stornara, impactul a fost fatal: a murit pe loc.

În urma impactului trei persoane au fost rănite. Un pasager din Alfa 147 precum și alte două persoane din autovehiculul Ford Focus.

Pentru a scoate trupul neînsuflețit al victimei din carcasa contorsionată a autoturismului a fost nevoie de interventia echipajelor de la descarcerare din Cerignola.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

 

Marius Dogaru – candidatul PNTCD la Parlamentare pentru Diaspora

marius

Marius Dogaru, un român stabilit de 21 de ani la Valeggio sul Mincio (Veneto – Italia) a hotărât să candideaze la alegerile parlamentare din toamnă pentru diaspora.

Rezident de mai mulți ani în Italia (21), Marius este un familist convins, cu doi copii cu rezultate excelente la școală dar și în activitățile extra-școlare (fiicele sale fiind multiple campioane în arte marțiale), activ participant la viața societății românești din Peninsulă, la evenimentele și inițiativele asociațiilor. El este cofondator a două asociații, un ONG – “Daci și Romani ” și una politică “Alianța Românilor ” cunoscând îndeaproape viața românilor și problemele lor de zi cu zi, participând la activitățile voluntare de ajutorare atât a românilor cât și a italienilor.

marius 4„Mișcările care au fost făcute acum, în ultimul timp” l-au determinat să ia această decizie politică.

Într-un inteviu realizat în exclusivitate pentru „Emigrantul”, Marius Dogaru a explicat că situația creată în ultima perioadă, cea a schimbării bruște a consulilor și ambasadorilor români, a fost, pe lângă alte motive, ceea ce l-a determinat să ia hotărârea candidării.

marius 3Pentru mine, are loc schimbarea unei atitudini politice. De ce s-au făcut acum aceste schimbări și nu mai demult? A fost la dispoziție un an și jumătate de când se puteau face aceste schimbări și nu s-au făcut și s-a așteptat acest moment. De ce acum?

„De la 1 aprilie s-a început înscrierea pe listele electorale. Imediat a apărut și schimbarea diplomaților. Să fie o mișcare politică, să fie o intrare a unui nou partid? Este o mișcare cam urâtă din partea Guvernului șia președintelui.”

Unul din obiectivele principale ale lui Marius este acela de a obține mai multe locuri în Parlamentul României la următoarele alegeri, ținând cont că diaspora este un sfert din populația României și nu cred că este normal sca aceasta să aibă doar șase reprezentanți.

Pentru a fi mai explicit, „cred că este bine ca fiecare țară să fie reprezentată de cetățeni cu domiciliul în această țară”. Pentru atingerea acestui obiectiv, singurul partid care i-a oferit această șansă, spune candidatul, este Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, care dedică mare parte din timpul său diasporei.

marius 6

Crede că implicarea sa, munca depsă până acm dar și sprijinul partidului, al românilor din Italia, vor fi atuurile care vor duce la câștigarea unui loc în Parlamentul României pentru a reprezenta mai bine pe Românii din Italia și problemele lor.

C.M.

Marius Copil, primul român din clasamentul ATP la simplu

Tenismanul Marius Copil este cel mai bine clasat român în clasamentul jucătorilor profesioniști (ATP), dat publicității luni și în care ocupă locul 187.

images (1)

În top 200 se mai află doi români, Victor Hănescu (195) și Adrian Ungur (197), fiecare fiind un loc mai jos față de clasamentul precedent.
La dublu, Horia Tecău se menține pe locul 7, iar Florin Mergea e în continuare pe 15, cei doi, împreună cu partenerii lor, Jean-Julien Rojer, respectiv Rohan Bopanna, ocupând poziții în clasamentul Race to London ce le permit în acest moment calificarea la Turneul Campionilor. Tecău și Rojer se află pe locul 4 în clasamentul ATP Race, iar Mergea și Bopanna pe locul 8.

 

Sursa: www.agerpres.ro

Eugen Teodorovici, propus pentru funcția de ministru de Finanțe; Marius Nica la Fonduri Europene

teodorovici

Eugen Teodorovici a fost propus de premierul Victor Ponta să preia portofoliul Ministerului de Finanțe, relatează agerpres.ro

Prim-ministrul a precizat, vineri, 27 martie, că în locul lui Teodorovici la Ministerul Fondurilor Europene l-a propus pe Marius Nica.

Potrivit șefului Executivului, cele două propuneri au fost discutate cu președintele Klaus Iohannis, care le-a și acceptat.

Președinție: Teodorovici și Nica depun jurământul luni la Palatul Cotroceni

Eugen Teodorovici și Marius Nica vor depune luni la Palatul Cotroceni jurământul de învestitură în funcțiile de ministru de Finanțe, respectiv ministru al Fondurilor Europene, informează Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Victor Ponta au convenit în cursul unei întrevederi la Palatul Cotroceni asupra desemnării noului ministru de Finanțe în persoana lui Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.

De asemenea, se arată că la conducerea Ministerului Fondurilor Europene va fi numit, în locul lui Teodorovici, Marius Nica.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură va avea loc la ora 10,00.

Pensii -Perioada de muncă a românilor care lucrează afară se poate cumula celei lucrate în țară

Marius Budăin deputat PSD de Botoșani, a vorbit în exclusivitate la România TV despre pensiile românilor care lucrează în străinătate. Potrivit ministrului Muncii, se poate cupla stagiul de cotizare dintr-un stat al UE în alt stat membru UE si se acorda punctaj si valoare doar pentru perioada lucrata in acel stat.

„Pentru pensie se poate cupla stagiul de cotizare dintr-un stat al UE in alt stat membru UE si se acorda punctaj si valoare doar pentru perioada lucrata in acel stat. Daca in România o persoană a lucrat 10 ani de zile dar pentru pensie are nevoie de 15 ani minim vechime va putea utiliza vechimea stagiului de cotizare din alt stat membru al UE dar va primi punctaj strict pe ce a contribuit la statul respectiv“, a spus Marius Budăi la România TV.

De asemenea, noua lege a pensiei aduce o serie de bani în plus pentru anumiți pensionari. Cei care au lucrat între anii 1975 și 2001 vor primi în plus la pensie un procent de 10%. Banii vin ca o compensare pentru drepturile salariale de atunci, al 13-lea salariu, căci ele nu au fost incluse în calculul pensiei până acum.

Material preluat integral de pe ziaredebotosani.ro

Documentele necesare

– Formularul de cerere E 202,
– formularul E 207,
– declaraţia pe propria răspundere,
– copie după actul de identitate românesc,
– carnetul de muncă,
– livretul militar,
– diplomă de studii,
– adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul de muncă.

Unde se depun 

Actele se depun în ţara în care locuiţi. Instituţia de asigurări sociale din statul de domiciliu va transmite în celelalte state documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie.

În ce state se aplică pensia comunitară

Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, plus Islanda, Norvegia, Liechstenstein, Elveţia. Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada şi Israel.

Acasă la români… la Roma. Evenimente de 1 Decembrie în capitala Italiei

Trei spectacole artistice au unit românii din Roma și provincie ieri, 2 decembrie, pentru a sărbători Ziua Națională a României. Trei pentru că a noastră comunitate este foarte mare iar ideea de unire, pe lângă faptul că fiecare eveniment în sine este cu tradiție de ani de zile aici, nu a reușit încă să intre în conștiințele și inimile noastre. Vă prezentăm aici două dintre ele. 

Benone Sinulescu, mereu în formă

          Trecând peste acest aspect, la Palacavichi, Roma Est, peste 15oo de români au venit la cea de a III-a ediție a Festivalului „Benone Sinulescu” organizată de Romit TV condusă de Emanuele Latagliata.

 

         Prezentat de inimoasa Eviana Mereuță, evenimentul a început cu un concurs de tinere talente de muzică populară. O sală care încet-încet a început să se umple de lume, a asistat mai mult sau mai puțin interesată, la producția a 8 artiști prezenți dintre cei 11 anunțați. Revelația concursului a fost Ansamblul Sânziene, creat și condus de coregraful Gabriel Pîrjolea, un grup de 17 copii, unul mai frumos decât celălalt, care a reușit să ridice sala în picioare și care, dealtfel, și-a adjudecat și Marele Premiu. Felicitări a primit acest grup și de la ambasadorul României în Italia, ES George Gabriel Bologan, prezent la eveniment și care a mers la fiecare copil în parte.

Ana Maria Pîrjolea, locul I

         Premiul întâi a revenit tinerei Ana Maria Pîrjolea, de 20 de ani, rezidentă la nord de Roma, urmată de moldoveanca Adriana Costin, o voce de premiul I dar penalizată de costumul popular. Locul al treilea, Marius Bogdan, cel cu voce frumoasă dar mai ales cu un costum popular foarte vechi și frumos. Premiul juriului a fost acordat talentatei și promițătoarei  Cristina Jasmin Butnariu iar la final, pentru portul popular deosebit, dar „fără ilic”, așa cum a notat artista Angela Buciu la jurizare, Anei Asoltanei.

         De fapt o caracteristică a costumelor populare prezente pe scenă și în sală, cu tot patriotismul tricolor afișat, a fost aceea că majoritatea acesora erau Made in China.

         Câteva cuvinte a adresat și primarul orașului Buzău și prietenul lui Benone Sinulescu, Constantin Toma. care le-a spus românilor că „v-așteptăm cu drag în România”.

         La 11,30 a sosit și ambasadorul României în Italia, ES George Bologan, care a adresat un frumos mesaj celor prezenți:

Trăim într-o lume multiculturală în care identitatea este importantă. Identitatea națională în primul rând se raportează la simboluri, iar acest simbol, în cazul nostru, este tricolorul. Cu cât mai mult vom ști să iubim tricolorul, vom ști să iubim sacrificul pe care l-au făcut eroii neamului nostru și care au scris, prin alegerile făcute, destinul nostru. Dar astăzi noi suntem aici pentru că, cu mult timp în urmă, atât în Primul Război Mondial cât și în al Doilea, în perioada comunistă și în 22 decembrie 1989 au fost eroii care s-au sacrificat pentru ceva mai bun. Acest sacrificiu ne responsabilizează la un moment dat la un comportament etic. Patriotismul nu înseamnă nu înseamnă numai 1 Decembrie. Patriotismul înseamnă asumarea unui comportament responsabil, solidar, care să facă oanoare românilor și celor care se odihnesc și-au sfințit cu sângele lor pământul patriei.

         Trăim din păcate într-o lume superficială, în care ceea ce contează este mai mult imaginea, superficialitatea. Astăzi avem ocazia de a ne raporta la valorile isotoriei, la virtuțile neamului, la ceea ce ne face ca România să fie respectată și fiecare dintre dumneavoastră.”

Eviana Mereuță și ambasadorul George Bologan

         Lume multă, mâncare bună (800 de sarmale și 2000 de mici s-au terminat cât au cântat jumătate dintre artiști) și distracție pe măsură, mai ales că aici există și spațiu de joc iar românii, femeile în special, nu au stat pe scaune ci s-au ridicat la joc. 

        

      Cel de-al doilea eveniment, desfășurat la Teatrul Serafico, aflat la ce a de a XI-a ediție, se numește „Acasă la români” și este organizat de către Asociația Socio-Culturală „Vocea Românilor” condusă de focșăneanul Iulian Manta.

     

      Ca de fiecare dată, și anul acesta a umplut sala. O sală elegantă cu un public ales, care s-a bucurat de un spectacol de zile mari, a apludat frenetic și a cântat împreună cu artiștii și dansatorii: duetul Alesis, Mihaela Bolog și formația, Ansamblul Folcloric „Jocul din Străbuni”, Fenel Horațiu Cigu  și Ștefan Cigu, Mihaela Gurău, Matilda Pascal Cojocărița. Cunoscutul umorist Andrei Duban a prezentat spectacolul, spre amuzamentul și deliciul publicului care s-a distrat pe măsura glumelor comicului.

       Două evenimente care au descrețit frunțile românilor emigrați departe de casă, care i-a alăturat și i-a făcut să se simtă, măcar pentru câteva momente, mai aproape de de muzica și jocurile trăite în copilărie, să fie cu sufletul la țara pe care au lăsat-o dar o au mereu în suflet: România. 

Cristi Merchea

          

Români cu care ne mândrim

Am intrat în Centenarul Marii Uniri. România nu are autostrăzi de la est la vest şi de la nord la sud, 4 milioane de români sunt plecaţi la muncă în Occident şi există o stare de nemulţumire generală la adresa clasei politice.

Totuşi, România devine pe zi ce trece mai dezvoltată din punct de vedere economic, clasa antreprenorială prinde curaj, şi există români – sportivi, antreprenori, manageri – de care putem fi mândri.

Cine sunt românii din sport, din agricultură, din IT, din industria auto, de bunuri de larg consum, din transport sau retail cu care ne putem mândri?

SimonA Halep –  locul 1 în lume la tenis feminin (sport)

Silviu Popovici – manager Pepsi-Co în 65 de ţări

Alina Constantinescu – vinde legume și fructe sub brandul „Nasul Roşu“

Daniel Dines, CEO al UiPath –  companie înfiinţată în Bucureşti în 2015 care dezvoltă roboţi (software)

Dragoş şi Adrian Pavăl – acţionari Dedeman (bricolaj)

Geo Mărgescu –  fondator Forte Partners (dezvoltări imobiliare)

Sînziana Pardhan – director de achiziţii al P3 România (logistică)

Brent Valmar – director general Porsche România (auto)

Dana Cortina – direc­torul general al Volkswagen Group Retail Spania

Ruxandra Stan – fondator Baldanza Design (antreprenoriat start-up)

Alexandra Samsonescu – fondator Eco Alsam (antreprenoriat start-up)

Daniel Herdean şi Cătălin Iuga – fondatori Cognetik (agentie digitală de ana­liză a datelor si de consultantă)

Chris Simion-Mercurian – regizoare şi scriitoare (cultură)

Florentina Ioniţă-Radu – managerul Spitalului Militar din Bucureşti

Tudor Socea – fondator al spitalului Polaris Medical, Cluj

Călin Drăgan – director regional Coca-Cola 

Marius Bîcu – antreprenorul care a dus brânzeturile româneşti pe pieţele europene

Nicolae Sofone – preşedintele cooperativei agricole Dobrogea Sud

Florin Irimescu – acţionar al companiei Quality Natural

Andrei Pitiş – vicepreşedinte pentru inginerie al Fitbit

Florin Talpeş – CEO al Bitdefender

Nicolaie Alexandru Chideşciuc – JP Morgan Londra

Articol preluat din Ziarul Financiar

Atletism – Performanță la Campionatul Național al juniorilor 3 pentru atletele vrâncene

Finala Campionatului Național al juniorilor 3 care a avut loc la București în zilele de 15 și 16 iulie, s-a încheiat cu cele mai bune rezultate pentru atleții vrânceni. Andreea Tănase, Karina Toader, Alexandra Banciu și Corina Ilinoiu au câștigat titlurile de campioane naționale la 4x100m şi 1000 Sprint Medley!

„În Vrancea crește o nouă generație de atleți care a început să își confirme valoarea de la un concurs la altul”, a spus profesorul Marius Batog.

„Ce cadou mai frumos puteam primi de ziua mea decât cel făcut de fiica mea Andreea Tănase! Dublă campioană naţională la 4×100m și 4×100m+200m+300m+400m. Felicitari! Mulţumim pentru încredere și sprijin domnului antrenor Marius Batog!”, a spus Elena Tănase, mama Andreei, pe pagina sa de Facebook.

Foto: Karina Toader și Andreea Tănase

Sursa: Facebook

Doi români au furat 50 de motoare de Ferrari

Trei indivizi, doi de naționalitate română și un italian, au fost reţinuţi de poliţiştii din Italia, fiind suspectaţi că au furat motoare Ferrari produse de compania Maserati și destinate modelelor Ghibli și Quattroporte

Furtul a avut loc la începutul lunii mai 2017 , iar luni, motoarele au fost găsite de carabinierii din Leini într-un depozit din Settimo Torinese. Bunurile valoarează peste 1,3 milioane de euro. Alături de ele, oamenii legii au mai dat și peste 4 tone și jumătate de cabluri de cupru, estimate la 250.000 de euro. 

Gabriel Marius Banga de 49 de ani, Bianca Angelica Banga de 47 de ani  și Ezio Giacomo Negro de 64 de ani, rezidenți la Torino, au fost identificați datorită camerelor de supraveghere, dar autoritățile italiene susțin că la operațiune au participat cel puțin cinci persoane.

 

 

 

Trei copii români printre primii nou-născuți în Italia

Dacă 2016 a văzut un copil român protagonist în Italia, nici 2017 nu s-a lăsat mai prejos. Comunitatea românească trăiește și se multiplică aici, în Peninsulă.

Astfel, și în 2017, dacă nu primul, printreprimii avem câțiva copii români născuți la început de an.

La L’Aquila, în centrul Italiei, primul năpscut a venit la 5,30 și e tot de orgine romînă. Se numește Patric Diego Boblea, potrivit cotidianului Il Centro.  Loredana, mama sa, o tânără de 25 de ani, l-a născut cu o greutate de 2, 845 kg după ce la ora 3 se născuse un alt copil, cu  părinți italieni. Marian, tatăl micuțului, este zidar și, plin de fericire, a mulțumit doctoriței Lattanzi cât și asistentei Fiocchetta.
Și la Roma s-a năcut un copil cu origini românești, Radu Stefan.  Roxana și Marius Bogdan, sunt părinții unui copil sănătos, în greutate de 3,110 kg, care s-a născut la spitalul Villa San Pietro.

 

PROCULT CINEMA FESTIVAL – Arta cinematografiei românești la Roma

15078898_1832455477037472_9196245349391190760_nRoma, 10 Noiembrie 2016- Deschiderea celei de-a VII-a ediții a Festivalului de Film Românesc PROCULT CINEMA FESTIVAL, care se desfășoară la Roma în perioada 23-27 Noiembrie 2016

Evenimentul este promovat de Asociația Proevent împreuna cu Ambasada României in Italia și Accademia di Romania a Roma– cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe -Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Institutul Cultural Român. Festivalul a luat naștere în vederea favorizării construirii unei memorii colective, dedicând o atenție particulară operelor care relatează aspecte de natură socială, ambientală, politică și socială ale comunității românești, cu scopul de a crea un loc de întâlnire, comunicare și dialog între cele două țări prin intermediul cinematografiei. Evenimentul reprezintă  o călătorie în universul  creativ românesc pentru a descoperi cinematografia și este o ocazie de întâlnire cu oaspeții artiști români. Anul acesta festivalul se va desfășura la Accademia di Romania, Institutul Francez si Casa del Cinema. Programul se desfășoară pe parcursul a cinci zile cu o mulțime de întâlniri cu intrare gratuită: evenimente, proiecții în limba originala cu subtitrări în limba italiana, conferințe și dezbateri în prezența regizorilor filmelor propuse.

Miercuri 23 Noiembrie 2016 – proiecția documentarului Apusul Aurarilor de Cristina Oancea va deschide porțile festivalului la Accademia di Romania la Roma, care relatează povestea ultimei generații de aurari în cinci mii de ani  de istorie a mineritului de aur în Munții Apuseni – Tradiție și legendă – Arheologie și mediu. La 19.30 va urma lung metrajul LIVE  de Vlad Păunescu, un film in care povestea Emmei, o prezentatoare TV de succes, gazda unei apreciate emisiuni de investigații, care va fi prinsă în strânsoarea unei uriașe și periculoase mașinării care demască cele mai controversate personaje politice ale momentului.

Joi 24 Noiembrie 2016 orele 20.00 – la Institutul Francez din Roma (Largo Toniolo 20/22, între Piața Navona si Pantheon) va fi proiectat filmul “Concertul”  de Radu Mihăileanu, un film cu 6 nominalizări Cesar in 2009 si 4 premii Gopo pentru “cea mai buna scenografie, fotografie și coloană sonoră”. Povestea este cea a unui dirijor de prestigiu al Orchestrei Bolshoi, care a fost concediat în plină faimă în timpul erei comuniste pentru că a refuzat deportarea muzicienilor săi evrei. Mascându-și identitatea, va reuni membrii vechiei sale orchestre la Théȃtre du Chȃtelet la Paris.

Vineri 25 Noiembrie 2016 la Accademia di Romania la Roma va avea loc seara dedicată Maestrului Horațiu Mălăele, cunoscut ca actor, protagonist în zeci de spectacole de teatru și film, regizor, scriitor si caricaturist român. La ora 19.30 va putea fi vizionat filmul de lung metraj  Nunta Mută, un film   despre absurditatea istoriei si despre cum destine individuale pot fi distruse de orbirea colectivă. Ne aflăm în primăvara lui 1953 în data de 5 martie când Mara și Iancu își sărbătoresc nunta – în mijlocul ceremoniei, se anunță moartea lui Stalin.

Sâmbătă 26 Noiembrie 2016 evenimentul continuă la Casa del Cinema din Roma Largo Marcello Mastroiani nr 1 la orele 15.00 cu o conferință pe tema “Colaborări Cinematografice și producții româno-italiene”. Invitații manifestării sunt Vlad Păunescu – regizor, producător, Horațiu Mălăele – actor, regizor, caricaturist, Nae Caranfil – regizor, Marco Bonini – actor, regizor, scenarist si Antonio Palumbo – regizor. Moderează Marius Bizău – actor. Începând cu ora 18.00 vor putea fi vizionate scurt-metrajele: “Un alt drum” de Andrei Robert Popa care ne arată cum putem trăi teama unei posibile probleme de sănătate; “Medade Emanuel Pârvu aduce în prim plan un sistem în care oamenii sunt acuzați că adoptă copii de la orfelinate pentru alocația pe care o primesc de la stat. “De ce eu?” de Dan Chișu abordează câteva dintre aspectele noului cinema românesc prin intermediul propriilor “arme” estetice. La orele 18.45 va fi proiectat documentarul « Romania: patru patrii » de Alexandru Solomon. Documentarul are ca protagoniști patru scriitori români reprezentanți a patru generații și stiluri distincte, care ilustrează prin intermediul propriilor experiențe de viață portretul unei singure țări: România. La orele 20.00 seara se va închide cu proiecția filmului « Filantropica » de Nae Caranfil și cu aventurile unui profesor de liceu, care pentru iubire se aventurează în lumea mafiei și a cerșetorilor în căutarea unei surse de venit.

Cea de-a VII-a ediție a Procult Cinema Festival se închide duminică 27 Noiembrie 2016 la Casa del Cinema. La orele 16.30 lungmetrajul « Pălăria Fatală » de Adrian Munteanu  ne inițiază într-o aventură magică, plină de situații imprevizibile sub semn « dublu » : gemenele Maria și Aurelia, două chei și doi trandafiri roșii primiți în dar de la o țigancă. La orele 19.00 proiecția scurt metrajului « Megatron » de Marian Crișan, câștigător al premiului Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes in 2008, prezintă povestea unui copil care dorește să-și petreacă ziua de naștere la McDonald’s cu ambii părinți divorțați ; următorul scurt metraj « Betoniera » de Liviu Săndulescu prezintă povestea unui cartier bucureștean în care tortura se așterne odată cu apariția unui șantier în zonă cu zgomotul lucrărilor de construcție deranjant zi și noapte. La orele 19.30  se difuzează reportajul “Mojo Mobile Journalism”, un proiect al Televiziunii Romane – Studioul teritorial Cluj Napoca prezentând o nouă formă de realizare a reportajelor: un jurnalist poate folosi un smartphone pentru a înregistra, edita si distribui fotografii, texte, video, pe care le poate apoi difuza în direct folosind Skype sau Google +. La orele 20:15  are loc proiecția filmului “Kyra Kyralina” de Dan Pița, o adaptare după romanul scris de Panait Istrati și care relatează povestea unei frumoase și misterioase femei care, alături de mama sa, ajunge să își vândă farmecele bărbaților.

La final va avea loc Ceremonia de închidere si acordare a premiilor.

pliantfestival2016_retro_v3

Informații generale

Organizat de:  Asociația Socio Culturală – Proevent

cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni și Institutul Cultural Român

cu patronajul : Ambasada României în Italia, Accademia di Romania a Roma, Institutul Francez la Roma, Ministerul Turismului din România, Roma Capitale, Eunic Roma, Casa del Cinema, Zètema Progetto Cultura, Villa Borghese.

În colaborare cu : Asociația Socio Culturală -Vocea Românilor, 101 Procervices, Asociația -Cuvinte, Muzica si Cinema.

Proiecții: 14

Data: 23-27 Noiembrie 2016

Loc: Roma-Accademia di Romania la Roma, Institutul Francez la Roma, Casa del Cinema.

Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.

Sponsori: Banca Transilvania, MoneyGram, Bluair, Gran Suite Corso, Supermarketul Egàl, Vatican House, Cofetaria Grama, Autovip, Restaurant Castro Silvania, Restaurant Trattoria Moderna, Happy Communication, Size Tour.

Biroul de presa :

Elisa Fattori +39 3891588292

procult.press@gmail.com

 

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE CREATORI DE VALOARE! HAI ACASĂ!

14902833_1246919095367144_716163038652021544_o

Joi, 24 noiembrie, de la ora 16:00, la Academia di Romania, Piazza José de San Martin, 1 – 00197 Roma, va avea loc Conferința RePatriot, un eveniment creat de antreprenori de succes care vor arăta cum să valorifici oportunitățile de afaceri din România și care sunt aptitudinile necesare pentru a conduce o afacere. 

 

Conferința va reuni ca speakeri antreprenori din România care vor prezenta studii de caz și povești de succes, precum și modalități concrete de dezvoltare a unui business. Ea este organizată de omul de afaceri român  stabilit la Roma, Valentin Făgărășian.

Speakerii evenimentului din sunt: Helen Hildegard Brandl – Fondator Unith2b Architects, Dragoș Anastasiu – Fondator Grupului Eurolines Romania, Felix Patrăşcanu – Fondator FAN Curier, Gabriel Iştoc – Fondator B-Team Consult and Services, Bianca Dancila – Fondator GripADs și Jad SPA,  Sergiu Manofu – Partener Travel Ideea, Simona Pirtea – Antreprenor, Ramona Chirilă – Director executiv RePatriot, Marius Bostan – Antreprenor și inițiatorul proiectului RePatriot

Obiectivul principal al conferintei il reprezintă informarea românilor din Diaspora asupra importanței dezvoltării competențelor antreprenoriale și atragerea lor din străinatate inapoi acasă prin prezentarea oportunităților pe care le au în România.

Pentru participare se recomandă completarea formularului de aici: http://repatriot.ro/conferinta_roma/

Alătură-te antreprenorilor de succes din România! Înscrie-te acum la Conferintă!

Org

Premierul Cioloș a mazilit patru miniștri: Costescu, Bostan, Curaj și Stoenescu

10-maria-ligor-9d61ce9554-465x215
Maria Ligor, noul ministru al diasporei

Dan Stoenescu, ministrul diasporei, înlocuit cu Maria Ligor de premierul Cioloș.

“După o perioadă de pregătire, Guvernul intră într-o etapă nouă, aceea a livrării rezultatelor. (…) Am decis astăzi să operez câteva schimbări în Guvern. (…) Vreau să mulțumesc domnilor miniștri Adrian Curaj, Dan Costescu, Marius Bostan și Dan Stoenescu“, a declarat Cioloș la Palatul Victoria, www.agerpres.ro

Premierul a mai anunțat că la Educație îl va propune miercuri pe Marius Dumitru, la Transporturi pe Sorin Bușe, la Departamentul pentru relațiile cu românii de pretutindeni pe Maria Ligor, iar la Ministerul Comunicațiilor va fi numit interimar șeful Cancelariei premierului, Dragoș Tudorache.

Pentru cei din diaspora, interesantă este știrea cu schimbarea ministrului Dan Stoenescu. Motivația premierului a fost cea a insuccesului ministrului pentru Relația cu Românii de Pretutindenin în ceea ce privește înscrierea românilor în registrul electoral. La vizita de la Roma de acum două săptămâni, fostul, de acum, ministru se „plângea” de lipsa de interes pentru aceasta. Practic, până la acea dată, la nivel mondial, mai puțin de 1000 de români se înscriseseră. Astăzi avem mai bine de 1400 dar cifra este nesemnificativă față de sumele cheltuite pentru campania de sensibilizare și informare de peste hotare a MAE și ministerului condus de Dan Stoenescu.

Din primele declarații ale premierului reiese faptul că nu s-au atins obiectivele legate de implementarea votului prin corespondență pentru românii din străinătate. “Până la data de 4 iulie, ora 14:00, erau înregistrate 1924 de solicitări, dintre care 1398 pentru votul prin corespondență și 526 pentru votul în secții de votare”, potrivit AEP.

Dacian Cioloş a anunţat că noul ministru al Diasporei va fi Maria Ligor, diplomat de carieră, actualmente ambasador în Canada.

Cine este Maria Ligor?

Maria Ligor a fost diplomat de carieră din ianuarie 1996. Până la numirea sa în calitatea de ambasador in Canada, a fost ambasador cu însărcinări speciale, Reprezentant Special pentru promovarea democraţiei. Din noiembrie 2012, este membru al Consiliului Guvernatorilor al Fondului European pentru Democratie (European Endowment for Democracy) şi membru ales al Comitetului Executiv al acestuia. Din iulie 2013, este acreditată în paralel şi ca Reprezentant Permanent pe lângă Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.

Între iulie 2006 şi august 2011, a fost ambasador al României în Regatul Spaniei. Maria Ligor a deţinut în aceeaşi perioadă şi calitatea de Reprezentant Permanent pe lângă Organizaţia Mondială a Turismului, România devenind în 2010, vicepreşedinte al Consiliului Executiv al acestei organizaţii.

Anterior, a ocupat funcţia de Director General pentru Afaceri Europene, între 2003 şi 2006, având în responsabilitate atât relaţiile României cu Uniunea Europeană, cât şi relaţiile bilaterale cu statele membre şi alte state europene. În aprilie-mai 2012 a fost Secretar general ad interim al MAE.

Premierul desemnat Dacian Cioloș a anunțat viitorul Cabinet.

dacian ciolosPremierul desemnat Dacian Cioloș a anunțat propunerile de miniștri pentru viitorul Cabinet.


Lista celor propuși:

—vicepremier Costin Borc

—vicepremier Vasile Dâncu

—ministrul Afacerilor Externe — Lazăr Comănescu

—ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale — Achim Irimescu

—ministrul Apărării Naționale — Mihnea Ion Motoc

—ministrul Finanțelor Publice — Anca Dragu Paliu

—ministrul Economiei, Comerțului și Turismului — Costin Borc

—ministrul Energiei, Întreprinderilor mici și mijlocii și Mediului de afaceri — Victor Grigorescu

—ministrul Justiției — Cristina Guseth

—ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice — Vasile Dâncu

—ministrul Transporturilor — Marian Costescu

—ministrul Sănătății — Andrei Baciu

—ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor — Cristiana Pașca Palmer

—ministrul Muncii, Familiei, Protecției sociale și persoanelor vârstnice — Claudia Ana Moarcăș

—ministrul pentru Societatea Informațională — Marius Bostan

—ministrul Fondurilor Europene — Aura Carmen Răducu

—ministrul Tineretului și Sportului — Elisabeta Lipă

—ministrul Culturii — Vlad Alexandrescu

—ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul — Ciprian Bucur

—ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare — Dan Stoenescu

—ministrul delegat pentru consultare publică și dialog social — Violeta Alexandru

-ministrul Afacerilor Interne — Petre Tobă

-ministrul Educației Adrian Curaj

—șeful Cancelariei primului ministru—Ioan Dragoș Tudorache

Cartea unui Laureat Nobel la Academia Română

Vineri, 09.10.2015 ora 18:30
Academia Română (Piazza José de San Martin, nr. 1), sala de conferinţe
AMBASADA ROMÂNIEI
În Republica Italiană
și
ACADEMIA ROMÂNĂ
LA ROMA
prezenta cartea “Un om ars de viu” de Dario Fo și Florina Cazacu
Editura Chiarelettere, 2015
Cartea spune povestea teribilă a lui Ion, imigrant român, faianțar, ars de viu în 2000. Pentru crimă a fost condamnat Cosimo Lannece, fostul său angajator, acum liber după zece ani de închisoare.
Autori: Dario Fo, Florina Cazacu
Invitaţi: Excelenţa sa, Dana Manuela Constantinescu – Ambasadorul României în Italia
Directorul de program al Academiei Române: Daniela Crasnaru
Actorul: Marius Bizau va citi fragmente din carte
Moderator: Miruna Cajvaneanu (jurnalist, Asociația Europaeus)

Al doilea AUR la Jocurile Europene Baku 2015: Judoka Andreea Chițu la categoria 52 kg

andreea-chituJudoka Andreea Chițu a adus a doua medalie de aur delegației României la Jocurile Europene de la Baku (Azerbaidjan), joi, la categoria 52 kg, după ce a învins-o în finală pe franțuzoaica Annabelle Euranie, transmite agerpres.ro

Andreea Chițu a intrat direct în optimile de finală, câștigând meciul cu Roni Schwartz (Israel), după care în sferturi a dispus de italianca Odette Giuffrida, iar în semifinală s-a impus în fața germancei Mareen Kraeh.

Larisa Florian a fost învinsă de germanca Mareen Kraeh, joi, în meciul pentru medalia de bronz, tot la categoria 52 kg. Florian a cedat după doar 56 de secunde de luptă, Kraeh reușind două waza-ari, astfel că românca a ocupat locul 5.

Larisa Florian trecuse în șaisprezecimi de finlandeza Jaana Sundberg, în optimi a învins-o pe Kelly Edwards (Marea Britanie), pierzând în sferturile de finală în fața rusoaicei Natalia Kuziutina. În recalificări, Larisa Florian a dispus de olandeza Birgit Ente, înainte de meciul cu Kraeh.

marilena bacanu

Pentru Chițu este a doua medalie de aur la Campionatele Europene, după cea cucerită în 2012, la Celiabinsk (Rusia). Andreea Chițu a mai câștigat la Europene o medalie de argint, în 2013, la Budapesta, și una de bronz, anul trecut, la Montpellier. Totodată, palmaresul său mai cuprinde o medalie de argint la Mondialele de anul trecut, de la Celiabinsk, și una de bronz, în 2011, la Paris.

Bilanțul României la Jocurile Europene de la Baku a ajuns astfel la zece medalii, două de aur, patru de argint și patru de bronz. Aurul a fost cucerit de Ana-Maria Brânză la spadă și de Andreea Chițu la judo (cat. 52 kg), argintul a fost câștigat de gimnasta Andreea Iridon la bârnă, Roxana Borha și Elena Meroniac în proba de kaiac dublu — 500 m, în proba de grup la gimnastică aerobică (Lavinia Panaete, Bianca Gorgovan, Dacian Barna, Gabriel Bocșer și Lucian Săvulescu) și prin Tiberiu Dolniceanu la sabie, iar medaliile de bronz au fost aduse de gimnasta Andreea Iridon la paralele, de gimnastul Marius Berbecar la paralele, de Daniela Hon

Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică, în direct la TVR

Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică găzduit de oraşul belgian Antwerp va fi transmis, în exclusivitate în România, la TVR 1, TVR HD şi online, pe TVR+. Între 3 şi 6 octombrie, iubitorii de gimnastică pot vedea probele de individual masculin (joi, 3 octombrie, de la ora 21.00) şi feminin (vineri, 4 octombrie, ora 21.00), precum şi finalele pe aparate (5 şi 6 octombrie, ora 15.30). Pentru telespectatorii TVR, comentariul este asigurat de Alina Alexoi.

Campionatul mondial de la Antwerp, locul unde s-a desfăşurat prima ediţie a mondialelor de gimnastică (în 1903), este al specialiştilor pe aparate. Vedetele gimnasticii mondiale vor lupta pentru medalii în „capitala diamantelor”. Sandra Izbaşa îşi ia adio de la fani la ultimul ei mondial, după care a anunţat că se retrage. Ea nu are în palmares aurul mondial, dar e dublă campioană olimpică, iar la Antwerp luptă pentru aur la sol. Pe de altă parte, pot urca pe podium şi Larisa Iordache, debutantă într-un Campionat mondial, sau Marius Berbecar, calificat în finale la sărituri şi paralele.

Piatra Neamț – 10 pacienți decedați, după un incendiu violent la secția ATI a Spitalului Județean

Zece pacienți care erau bolnavi de COVID și erau intubați au decedat după ce un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la Secția ATI din incinta Spitalului Județean Piatra Neamț, potrivit celui mai nou bilanț. Alte șapte persoane, între care un medic care a suferit arsuri extinse, sunt în stare gravă.

Este cel mai grav bilanț după tragedia de la Colectiv, iar Parchetul General a deschis o anchetă penală. Marea majoritate a spitalelor din România sunt în curs de acreditare, iar directorul ANMCS, Marius Filip, a declarat la Digi24 că existau o serie de nereguli la Spitalul Județean Piatra Neamț în ceea ce privește siguranța la incendii. Spitalul este în subordinea Consiliului Județean Neamț.

„Un Colectiv, nu am alte cuvinte”, a declarat la Digi24 primarul municipiului Piatra Neamț, Andrei Carabelea, care a relatat că a văzut cu ochii săi cum un bărbat își recunoștea mama printre victime.

Încă nu se știe de la ce a pornit incendiul, dar fără îndoială flăcările au fost amplificate de instalațiile de oxigen existente în salonul de terapie intensivă.

ACTUALIZĂRI, video și sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/7-pacienti-decedati-dupa-un-incendiu-violent-la-sectia-ati-de-la-spitalul-judetean-piatra-neamt-1401850

Soveja. Tun de 130.000 de lei pentru un PUZ

       Soveja, un tărâm ca multe altele din România unde tâlhăria politicului a ruinat, abrutizat, sărăcit și murdărit ceea ce cu ani în urmă era mândria județului. Delegații de demnitari, echipe de sportivi, mineri și alți oameni ai muncii, copii, elevi, mii și mii de oameni simpli i-au căutat ani și ani la rând frumusețea, pitorescul și aerul curat renumite în țară.

       Astăzi, după 30 de ani aflată la cheremul unor administrații jalnice, dezastroase, a devenit un sat de unde, dacă nu mor de bătrânețe, oamenii fug. Fug în lumea largă, departe de incompetență, nesimțire și nepotism, departe de amenințări și compromisuri sordide, acolo unde-și pot face o viață pentru ei și familiile lor.

      Vă spuneam, înainte de alegerile prezidențiale, că vom veni cu câteva materiale legate de lucrurile grave care au loc în această localitate. Nu ne vom referi acum la furturile de lemn sub oblăduirea și cu aportul autorităților. Acesta este un alt subiect care intră în cadrul jafului național de la care Soveja nu face diferență. Vom vorbi despre tunurile date de Primăria Soveja cu banul public și cel împrumutat. De combinațiile celor care au fost aleși pentru a gospodări această comună.

       Dacă acest cuvânt, „primar” (termenul provine din latinescul vulgar „primarius”, adică „primul, principalul, de prim rang”) la început nu însemna, în limba română, o funcție, – el nefiind un substantiv ci un adjectiv, cu sensul de primordial, de prim rang sa de bază, adică aflat la originea a…-, astăzi a devenit un substantiv care denumește pe primul între locuitorii unei comune.

        Numai că el, primarul, din punct de vedere al locului pe care este ales, este cel care ar trebui să slujească interesele cetățenilor, ale obștii, ale localității unde a fost înscăunat de locuitorii acesteia și să dea seamă lor de ceea ce face. În tot ceea ce face. Iată aici atribuțiile acestuia, potrivit OUG 57/2019. 

       Nu acest lucru se întâmplă și la Soveja unde, dacă în 12 ani de administrație Pleșa nu există urme de evoluție (aparte hidoasele cabane-grajd de la marginea Poienii Punga), noua administrație PSD a făcut multe, dar în propriul stil.

       Și începem cu primul episod, fără a urma o ordine cronologică a evenimentelor și faptelor. Încă mai sosesc documente și mărturii.

       25.000 de euro un PUZ (Plan de Urbanism Zonal) făcut de două ori

      Știm foarte bine că pentru a face o afacere sau a dezvolta o zonă este nevoie de un bussines plan (plan de afaceri). O știau și comuniștii care aveau acele planuri cincinale de dezvoltare. Ei bine, pentru evoluția armonioasă, corectă și nu în devălmășeală a unei zone populate precum Soveja este nevoie de un Plan de Urbanism Zonal (PUZ). Iată ce este un PUZ: Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile). Mai multe aici.

       Soveja avea imperios nevoie de acest PUZ la fel și cum de un PUG (Plan de Urbanism General) pentru a clarifica și armoniza evoluția frumoasă a zonei locuite și nelocuite. Și s-a gândit administrația să facă unul. E obligată prin lege. Și când e lege nu-i tocmeală.

       Nu la evoluție îi era însă gândul administrației locale, ci la cum să mai combine niște bani publici în interes propriu. Sumele cheltuite pentru acestea sunt de-a dreptul exorbitante pentru o comună care, dincolo de mortalitatea ridicată și natalitatea aproape zero, nu a văzut nici un fel de dezvoltare. Și câteva milioane de euro s-au tot cheltuit în ultimii ani.

       Astfel, pe 10.12.2018 Primăria Soveja publică cererea pe site-ul licitațiilor publice, solicitând oferte pentru realizarea unui PUG. Cât ai clipi, după 18 minute, cât să se dea câteva telefoane, oferta de 130.000 de lei a firmei Topo System srl din Burca (Vrancea) este acceptată.
      Miracole se fac când e vorba de bani. Dar măcar firma este una care asta face.

      La șase luni mai târziu, pe 04.05.2019, Primăria cere oferte pentru reactualizarea PUZ iar pe 07.05.2019 aceasta acceptă oferta de 130.000 lei (cca 25.000 euro), prezentată de firma Scadiu Design din Adjud. O reactualizare făcută la doar 6 luni, de o firmă care nu are nici un angajat și o cifră de afaceri ZERO. Bani pe apa sâmbetei sau, mai degrabă în buzunarele știu ei cui. Poate va afla una din structurile statului.


       Mai are Primăria nevoie de o actualizare, pe 16.05.2019, și a PUG, că cel de anul trecut n-a fost bun. Iar Scadiu Design prezintă o altă ofertă de 135.000 lei pe 21.05.2019, ofertă neacceptată. Ce-au zis, bate prea tare la ochi. Dăm și altora. Cert e că firma de apartament cu zero angajați și zero cifră de afaceri încasase anul trecut din bugetul primăriei 130.000 lei. Să trăiască să mai dea! Acum mai trebuia și alta.

      Astfel, Primăria Soveja a cheltuit aproape 55.000 euro (265.000 lei) pe documentație despre care sovejenii habar nu au și nici nu vor să știe. Au ales un primar și un consiliu local care știu ei ce fac. Și fac, dar fără să știe multă lume.

       Vorba unui consilier local: „păi, noi ridicăm mâna mereu, că știe domn primar ce face. El știe cel mai bine.”

      Într-o discuție cu câțiva specialiști în domeniu, aceștia spuneau că nu se poate cere o reactualizare PUG sau PUZ decât odată la 4 sau la 10 ani sau în condiții deosebite. Mai mult, o reactualizare nu poate să coste cât realizarea inițială.

        Ne-ar plăcea ca primăria să vină cu un comunicat în care să explice cetățenilor comunei în ce a constat acea reactualizare și cum a făcut-o acea firmă, fără angajați specialiști și fără cifră de afaceri.

Cristi Merchea

Revello, Italia. Tânără mamă româncă ucisă de o tumoare

         Revello, provincia Cuneo, nordul Italiei. 

         Comunitatea din această localitate este profund îndurerată de moartea prematură a unei tinere mame,  Raluca Alexandra Gadalean. Raluca, 29 de ani, a decedat din cauza unei tumori. „O fată solară, plină de dorința de a trăi care iubea muzica”, așa cum scriu cei de la lastampa.it

 

      Cu o lună înainte de a muri, tovarășul său i-a cerut să se căsătorească. Cu acesta avea o fetiță de 17 luni, dar și un băiețel de 7 dintr-o căsătorie anterioară.

         Cuvinte de consolare a transmis și primarul localității, Daniele Mattio. „În numele întregii administrații adresez familialilor cele mai profunde condoleanțe. RAluca era mereu zâmbitoare, o mamă și o tovarășă mereu prezentă.”
       Raluca lasă în urma sa pe cei doi copii, pe mama sa precum și pe fratele său Marius, în comă din martie 2018 în urma unui ictus. 

        Funeraliile vor avea loc luni, 17 iunie, orele 10,30, în biserica Maria Vergine Assunta din Revello. 

Maria Dragomiroiu în spectacol la Cremona alături de copiii români

Două luni de zile a muncit  Silvica Simonca  și echipa sa. Două luni febrile de contacte, proiecte, întâlniri, discuții, organizare, astfel încât să iasă totul bine. Și a ieșit. A ieșit așa cum trebuia și, mai mult , spunem noi, cei de la Roma, mai bine decât oricare spectacol românesc organizat de asociațiile și sub-asociațiile românești din Cetatea Eternă. Pentru că, se pare, mai la nord de Florența  și românii sunt altfel.

   

  „Fiind prima manifestare de acest gen, nici nu prea știam bine cum, dar am facut totul legal, cu acte, documente in regula, dar mai ales cu mult suflet, ne-a spus Silvica Simonca, președinta Asociației. Fără internediari. Sala nu avea nimic , nici măcar microfon. Noroc de o artistă amatoare care locuiește la Cremona și care avea tot.”

      A fost totul foarte frumos. Consulul general  la Milano, Adrian Georgescu, care nu mi-a spus ca va veni, dar a fost o surpriză foarte placută pentru noi si pentru comunitate. Italienii care au venit chiar s-au pus pe dans acolo în sală alături de noi. Maria Dragomiroiu a dat autografe tuturor si a facut fotografii. Copiii de la parohia catolică au ramas pe scena si au dansat si cântat cu ea pe toata durata spectacolului. Ceea ce m-a impresionat placut ca parintii acestor copii au cumparat bilet desi copiii lor au venit in calitate de interpreti.”

Maria Dragomiroiu alături de Silvica Simonca

        Despre ce este vorba? Duminică, 5 aprilie 2019, la  Palazzo Cittanova din Cremona a avut loc un spectacol extraordinar organizat de Asociația Orizzonti Latini la care invitat special a fost artista muzicii populare românești, Maria Draghomiroiu.

       Realizat cu patronajul primăriei din Cremona și a Consulatului General din Milano, evenimentula fost un succes deplin, sala fiind plină atât de români cât și de italieni, inclusiv  candidatul la primăria orașului, Carlo Malvezzi,   și  Emanuele Bettini, președintele Centrului de Întâlniri Diplomatice!

Maria Dragomiroiu alături de consulul Adrian Georgescu

       Pe lângă artista venită din România, copiii români din Cremona au pus pe scenă un frumos program de dansuri artistice pregătit de Ecaterina Pislariu Elena Adam si Claudia Lungu. Silvica Simonca a ținut să mulțumească tuturor colaboratorilor care s-au implicat în realizarea acestui eveniment: Ecaterina PislariuMatel Mariana RamonaGina VrabieValentina NeaguAnca Mitrea Jianu , Mirela Anghel (artista care a cantat cu Maria Dragomiroiu si care ne-a asigurat regia muzicala gratuit ), Cristina Mandija pentru scenografie , vicepresedintei Gianina Paval, secretarului George Paval, Leonard Paval precum li celor de la CRHome tv, Bisericii Ortodoxe romanesti si Bisericii Catolice, organizatorilor de la Bucuresti, Dragos Simonca si DANIELA Arsenie, consilierilor Marius Maftei Toma, Cornel Marin. 

      De remarcat faptul că, deși părinții au avut copiii pe scenă, au plătit bilete pentru spectacol și au asistat în mod educat și cuviincios, „spectacol” pe care nu prea avem ocazia să o observăm la chermezele românești din Roma.

      Felicitări organizatorilor pentru munca depusă și imaginea deosebită creată comunității, adică cea pe care o are!

Cristi Merchea 

Listele candidaților români la europarlamentare pe 26 mai 2019

Candidați USR PLUS europarlamentare 2019. Alianța 2020 USR PLUS a prezentat o listă completă de 43 de candidați la alegerile europarlamentare, care este deschisă de Dacian Cioloș. În termen de cel mult 10 zile de la înregistrare, BEC trebuie să valideze listele de semnături și dosarele de candidați.

Lista USR PLUS:

1 Dacian Ciolos PLUS

2 Cristian Ghinea USR

3 Dragos Nicolae Pislaru PL

4 Clotilde Armand USR

5 Ioan Dragos Tudorache PLUS

6 Nicolae Stefanuta USR

7 Vlad Botos USR

8 Ramona Victoria Strugariu PLUS

9 Vlad Gheorghe USR

10 Alin Cristian Mituta PLUS

11 Naomi Reniutz Ursoiu USR

12 Valeriu Nicolae PLUS

13 Oana Toiu PLUS

14 Radu Ghelmez USR

15 Liviu Iolu PLUS

16 Radu Mihaiu USR

17 Andrei Ion PLUS

18 Iulian Lorincz USR

19 Adriana Cristian USR

20 Oana Popescu PLUS

21 Camelia Crisan USR

22 Anca Majaru PLUS

23 George Taranu USR

24 Bogdan Deleanu PLUS

25 Stefan Palarie PLUS

26 Silviu Gurlui USR

27 Alexandru Grigorescu Negri PLUS

28 Teodora Stoian USR

29 George Gima PLUS

30 Alexandru Varzaru USR

31 Raluca Amariei USR

32 Anca Radu PLUS

33 Miroslav Tascu Stavre USR

34 Gabriela Maria Mirescu Gruber PLUS

35 Florin Andrei USR

36 Cătălina-Teodora Sofron PLUS

37 Sorin Dan Clinci PLUS

38 Emanuel Stoica USR

39 Iulian Craciun PLUS

40 Octavian Berceanu USR

41 Daniela Serban PLUS

42 Cristina Iurisniti USR

43 Elena Uram USR

Candidații liberali la alegerile din 26 mai

Listă PNL europarlamentare 2019.   PNL a prezentat pe 14 martie, după mai multe amânări, lista finală a candidaților pentru alegerile europarlamentare. Realizatorul TV Rareș Bogdan este în fruntea listei.

Rareș Bogdan

Mircea Hava

Siegfried Mureșan

Vasile Blaga

Adina Vălean

Daniel Buda

Dan Motreanu

Gheorghe Falcă

Cristian Buşo

Marian Jean Marinescu

Vlad Nistor

Mihai Ţurcanu

Violeta Alexandru

 Candidați PSD europarlamentare 2019.

Ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, va deschide lista candidatilor PSD la alegerile europarlamentare.

Comitetul Executiv Naţional al Partidului Social Democrat a votat luni, 25 martie 2019, lista cu candidații pentru europarlamentare 2019.

Lista PSD. 

Rovana Plumb

Carmen Avram

Claudiu Manda

Cristian Terheş

Dan Nica

Maria Grapini

Tudor Ciuhodaru

Dragoş Benea

Victor Negrescu

Andi Cristea

Natalia Intotero

Gabriela Zoană

Bianca Gavriliţă

Emilian Pavel

Doina Pană

Crina Fiorela Chilat

Mariana Bălănică

Răzvan Popa

Luminiţa Jivan

Alin Pavelescu

Augustin Ioan

Cătălin Grigore

Roxana Paţurcă

Oana Florea

Dragoş Cristian

Macaveiu Mihai Ion

Liviu Brăiloiu

Florin Manole

Ion Voinea

Horia Grama

Alexandru Popa

Aida Căruceru

Gheorghe Tomoiagă

Anca Daniela Raiciu

Calenţaru Nasi

Cristina Tărteaţă

Petru Moţ

Luminiţa Ţundrea

Iacob Emanuel

Cătălin Unciuleanu

Gabriel Bogdan Răducanu

Andrei Sima

Candidați Pro România europarlamentare 2019. 

Surprize mari pe lista Pro România pentru europarlamentare. Pe listă apar trei foști premieri și un cântăreț. Fostul premier PSD Victor Ponta deschide lista. El este secondat de comisarul european Corina Crețu , iar pe locul trei se află fostul prim-ministru Mihai Tudose.

Următorul loc este ocupat de Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova.

Lista Pro România.

Victor Ponta

Corina Crețu

Mihai Tudose

Iurie Leancă

Geanina Pușcașu

Gabriela Podașcă

Cristi Cosmin

Ioana Petrescu

Mihai Sturzu

Ionela Danciu

Candidați PMP europarlamentare 2019.

Fostul președinte Traian Băsescu va deschide lista PMP pentru alegerile europarlamentare, urmat de președintele formațiunii, Eugen Tomac.

Colegiul Naţional al PMP a votat marți lista celor 43 de candidaţi pentru Parlamentul European. Toţi candidații sunt membri ai PMP şi ocupă funcţii la nivel de partid.

Lista PMP europarlamentare 2019

Traian Băsescu – senator, preşedinte de onoare al PMP

Eugen Tomac – profesor, deputat, preşedinte PMP

Ioana Constantin – consultant management şi comunicare, doctorand, secretar general adjunct al PMP

Marius Paşcan – lector universitar, deputat, preşedinte executiv al PMP

Simona Vlădica – lector universitar, doctor în psihologie, preşedinte PMP Călăraşi

Robert Turcescu – deputat PMP

Teodora Desagă –consilier parlamentar, consilier local oraş Bragadiru

Petru Movilă – deputat, vicepreşedinte PMP

Cătălina Bozianu – deputat, preşedinte al Organizaţiei de Femei a PMP

Cătălin Bulf – antreprenor, consilier judeţean, preşedinte PMP Argeş şi vicepreşedinte PMP la nivel naţional.

Candidați ALDE europarlamentare 2019:

Lista ALDE europarlamentare 2010.

1. Norica Nicolai (actual europarlamentar ALDE)

2. Daniel Barbu (fost președinte al AEP)

3. Renate Weber (actual europarlamentar ALDE)

4. Ovidiu Silaghi (fost ministru al Transporturilor)

5. Varujan Vosganian (vicepreședinte ALDE)

6. Andrei Gerea (chestorul Camerei Deputaților)

7. Radu Silaghi (conf. univ dr. la Universitatea Babeș Boyai)

8. Eusebiu Pistru (liderul ALDE Arad)

9. Horia Victor Toma (fost primar al Ploieștiului

10. Tudor Ionescu (membru ale TLDE)

11. Umbrărescu Ștefan – Sorin

12. Ștefanachi Bogdan

13 Muscalu Ionel

14. Hristea Robert – Iulian

15. Sirbu Ovidiu-Marcel

16. Roșu – Mareș Claudiu – Sorin

17. Daraban Gabriel

18. Corcheș Dorin -Octavian

19. Tudorache Iulian- Robert

20. Nazaruk Christopher Raphael

21. Lazăr Ioan –Bogdan

22. Luca Eduard

23. Burcescu Marian-Catălin

24. Cîrloganu Silviu-Mihai

25. Voicu Constantin

26. Hușanu Mihaela

27. Nuică Ionuț Eduard

28. Roșca Alexandra-Raluca

29. Deaconu Alexandru-Ștefan

30. Kruppa Daniela -Maria

31. Gherman Dan-Nicolae

32. Tănase Bogdan

33. Ruscea Lia-Ruxandra

34. Gurghian Alexandru

35. Tiriteu Ștefan-Ioan

36. Badea Andrei-Alexandru

37. Dima Virgil-Silviu

38. Stoica Emilian-Marian

39. Mina-Drăghici Oana-Alexandra

40. Bujac Razvan-Alexandru

41. Hanganu Mihai

42. Pungă Nicolae

Signa (Florența). Trei „carabinieri” români arestați pentru furt în locuințe

      Carabinierii de la unitatea din Signa (Florența)  au arestat, înurma unor cercetări coordonate de către procurorul Antonella Zatini, trei români: Laurentiu Stefan UNGUREANU , născut 1986, rezident la Rufina,  Bogdan Cosmin HUSTIU (n. 1983),  rezident la Signa și pe Marius Gabriel HUSTIU (n. 1987), rezident la Florența, relatează gazzettadifirenze.it

Acuzațiile care se aduc celor trei este furt, folosirea însemnelor statului, violare de domiociliu prin folosirea înșelătoriei și a însemnelor statului.

Practic, cei trei, la 1 martie 2019 au mers în locuința unei bătrâne din Sesto Fiorentino și, dându-se drept carabinieri, cu tot cu uniforme, i-au furat acesteia toate bijuteriile din casă mimând un control de rutină. Aceștia i-au spus femeii că trebuie să controleze dacă bijuteriile se află  la loc sigur. În timp ce unul dintre ei ținea de vorbă proprietara casei, ceilalți au controlat și camera îngrijitoarei de unde auluat alte obiecte din aur. Pentru a da credibilitate, cei trei au vorbit și cu operatorii de la presupusa centrală operativă.

      Mai mult, doi dintre aceștia au urcat și la etajul superior unde se afla apartamentul fiului de unde, cu ajutorul unor instrumente au reușit să deschidă seiful și să sutragă ce era în acesta. 

      Cu câteva zile înaintea plângerii, prezentată de către fiul bătrânei în aceeași zi a furtului, carabinierii interceptaseră o Fiat Punto model mai vechi,  – mașina descrisă de bătrână ca prezentă la locuința sa -, în timp ce rula „suspect” în centrul orașului.  De aici au pornit cercetările care au dus joi, 28 marite, la arestul celor trei români.

R. C. 

„Dacă nu noi, atunci cine?” – Așa a început campania Alianței 2020 USR PLUS la Roma

Sâmbătă, 9 martie, așa cum scriam AICI, la Roma,
Casa la Salle” via Aurelia 472, a început turneul electoral al Alianței 2020 USR-PLUS prin prezentarea a patru candidați pentru alegerile europarlamentare:
Cristian GhineaIulian LorinczGabriela MirescuStefan Palarie. Prezent și senatorul de diaspora,  Radu Mihail,


      O întâlnire organizată prin grija membrilor săi de la Roma, (amintesc pe Cerasella Ponta, Camelia NemesMarius Iosif PatraucianuVasile Mutu) .

       Nu voi face aici profilul fiecărui candidat care a vorbit sâmbătă la întâlnire, dar concluzia generală a fost că există oameni noi, tineri pregătiți la școli europene, oameni cu viziuni moderne, neafiliați dreapta sau stânga (încă) dar care au propuneri coerente și discursuri admirabile. (pentru cei care vor, aici VIDEO cu întreag evenimentul).

         Firul conductor al discuțiilor? Calitatea membrilor Alianței, Diaspora „ca bumerang, cu valiza aici și sufletul acasă, care așteaptă ceva de la decidenții politici”(Gabriela Mirescu), scoaterea oamenilor la vot, a prietenilor și rudelor din țară dar și a celor din străinătate care, deși foarte mulți, participă în număr redus la vot.
   Referitor la numărul secțiilor de votare și al problemelor existente în diaspora, senatorul Radu Mihail a spus că vor veghea la buna desfășurare a votului și la alegerea secțiilor de votare. Mai mult, USR a avut și o inițiativă prin care au cerut celor din diaspora să găsească și să semnaleze locurile cu mulți români pentru a crea secțiile de votare necesare. Vor face și ce vor dori ei, și măgării, dar, a spus senatorul, și în MAE cât și la AEP există mulți oameni de bună credință care-și fac treaba așa cum trebuie.

Cerasella Ponta și noua membră USR, Alina Harja

      S-a discutat și despre alinierea sau nealinierea, momentan, a Alianței 2020 la unul din grupurile europene existente, Cristian Ghinea subliniind faptul că în acest moment există un curent care nu face bine Uniunii ce tinde spre a o deșira, inclusiv din partea Italiei, fondatorul acesteia.

Dacă nu noi, atunci cine?

       Gabriela Mirescu, emigrată de 17 ani în Elveția, a rositit, printre cele multe o frază destul de relevantă: „Dacă nu noi, atunci cine?”, referindu-se la implicarea tinerilor,  a celor care au emigrat forțat din cauza politicii românești și care sunt cei mai îndreptățiți să o facă

      Momentul a fost marcat și de intrarea unui membru nou în acest partid, Alina Harja, fostă jurnalistă activă, angajată în administrația publică italiană. La ora actuală în diaspora există circa 700 de membri înscriși în Alianță.


        Deși puțin dezamăgiți inițial fațăd e așteptări, organizatorii evenimentului, Cerasela Ponta, Ionuț Călugăru, Camelia Nemeș, au plecat cu convingerea că există la Roma, în Italia,  acei profesioniști, acei oameni responsabili care merită și trebuie atrași în această mișcare de unde se pot schimba multe în politica românească și, ulterior, în economia și viața de zi cu zi a poporului român. Deja câțiva dintre cei prezenți și-au exprimat dorința de a intra în rândurile Alianței 2020 USR PLUS. 

Cristi Merchea

        

        

Înainte și după… România, o poveste de ținut minte marca TVR Internațional

Înainte și după… România, o poveste de ținut minte, în premieră la TVR Internațional, sâmbătă, 23 februarie, de la ora 19.00.

       Pentru românii şi evreii de origine română din Israel, 2019 a început la Romaniada, un festival în care se exportă puţină Românie, prin artişti români, prin decupaje din cultura românească şi prin amintiri, parcă dintr-o altă viaţă.

       În Israel trăiesc peste 86.000 de cetăţeni născuţi în România. La acest număr se adaugă alţi peste 125.000, urmaşi ai familiilor originare din România, dar născuţi în Israel. O comunitate cu o poveste unică în parcursul istoriei.

       Marius lucrează la Observatorul Subacvatic din Eilat, nu pentru că are nevoie de o slujbă, ci pentru că a ales să facă ceea ce îi place.

      Marlena s-a născut la Focșani într-o Românie împachetată în constrângeri și limitări. În Israel a ajuns acum 34 de ani.

     Geanina a învățat lecția încrederii în forțele proprii acum 20 de ani, tot în Israel.

     “Tot ce știți despre comunitățile de români din străinătate, uitați. Ce se întâmplă cu românii sau cu evreii de origine română din Israel e altă poveste, una pe cât de zbuciumată în trecut, pe atât de bine închegată astăzi.” (spune Carmen Târnoveanu, realizatorul emisiunii)

Comunicat TVR Intenrational

Columna lui Traian – Pe ea e scris în marmură de Carrara plânsul şi jefuirea Daciei.

Luminița Aldea ___________________

Fragment din „CE DULCI SUNT FRUCTELE AMARE…” în care e vorba despre rătăcire prin lume, despre sacrificii și despre istorie.

       

Fontana di Trevi e toată din aur sub lumina lunii. Mirosul de portocali şi lămâi înfloriţi umple ca o beţie văzduhul. Liniştea nopţii ca o apă adâncă e tulburată de paşii câte unui trecător grăbit şi de curgerea cristalină a apei de aur din fântână. Nişte ţigani vorbind româneşte vin la fântână şi sar cu repeziciune în ea. Ştefănica – şocată, confuză, neştiind clar de cât timp stă singură şi pierdută în piaţă, simţind totul şi nesimţind nimic: stranie stare – nu înţelege de ce se scaldă ţiganii în apa Fontanei di Trevi noaptea. Realizează că nu se scaldă, ci caută ceva. Iau banii aruncaţi de turişti ca să li se împlinească dorinţele! se lămureşte în sfârşit şi nu simte nimic. Doar vede, aude… şi atât. Se bucură că vede totuşi şi aude. De când a adus-o Debora în piaţă nici nu a văzut nici nu a auzit. Are gura uscată, ochii seci şi picioarele înţepenite. Nu ştie de cât timp stă în starea aceasta în piaţa Fontanei di Trevi. Are geamantanul lângă ea. Îl cară ca melcul cochilia. Creierul ei nu mai are putere să judece şi să ia hotărâri. Timpul s-a oprit… Visele au murit… Lacrimile au secat… Speranţa e o zdreanţă… A ajuns la capătul durerii. Nu vrea să mai trăiască nimic şi nici să mai facă paşi. E obosită… obosită frântă… Dacă ar fi înger nu om, acum aripile i s-ar târâi prin noroi… Tiganii au fugit demult cu banii din fântână. Râdeau fericiţi când au trecut pe lângă ea. Apa de aur susurând albastru ca zenitul o cheamă ca un cântec de fată morgană. În susurul ei e linişte, e pace, e odihnă, e sfârşitul luptei. Face paşi năuci spre chemarea apei. I se pare că a găsit un liman. Ştie care e calea şi izbăvirea de durere. E dincolo de apa de aur ce îi cântă vrăjind-o. Dincolo de apă e uşa raiului. Totul devine întuneric. Nu simte nimic. Nu vede nimic. Nu vrea nimic. Ca un somnambul se apleacă peste margine. Atinge apa cu degetele şi o lumină orbitoare îi explodează în ochi. Îi închide că o dor de atâta lumină. Îi deschide iar şi priveşte în mijlocul luminii orbitoare. Acolo, înlăcrimată şi vie, este Măicuţa din icoana pe care i-o rupsese Debora. Are veşmânt roşu cu auriu. Aude cântecul clar şi aievea, dar mult mai frumos decât îl cânta corul de la biserică din România, căci acum îl cântă îngerii:

„Nu lăsa, Măicuţă,
Să pierim pe cale
Că noi suntem fiii
Lacrimilor tale…”

         Se smunceşte din chemarea înşelătoare a apelor de aur. Fuge. Fuge aiurea şi plânge. Plânge tare. Pare o Fontana di Trevi vie din care tâşnesc lacrimi. Rătăceşte prin centrul istoric al Romei. Nu a mers prea departe. Paşii ei erau o rotire în cerc. S-a oprit şi priveşte uimită cerul. Luna sângerie s-o lovit în ceva înalt. Ceva de marmură albă de Carrara. Din lună curge sânge peste coloana ce i-a sfâşiat chipul rotund. În jur sunt ruine bătrâne ca timpul.
…Unde am ajuns!?… Ce e coloana asta!?…

      Gândeşte iute. Caută prin creier. Ştie. E Columna lui Traian. A văzut-o în cărţile de istorie când era elevă.
     

      Niciodată nu era plină de sânge. Din lună curge sânge peste ea. Marmura de Carrara e pătată cu sânge…

      În ea, în jur începe să spună istoria o poveste. O poveste despre un neam de viteji… Povestea e la început tulburată de cuvintele otrăvite ale Deborei: ...Popolo di putane e ladri! La vergogna di Europa! Il vostro posto e in Africa!… dar alungă cuvintele. Timpul, columna, istoria, noaptea, ruinele Forumului lui Traian, sângele ei în care clocotesc străbunii îi spun o cu totul altă poveste. Ea plânge şi o ascultă cu sufletul.

      Pe colina Quirinale sunt ruinele Forului lui Traian. Din for s-a păstrat întreagă doar columna ce tronează în mijloc. A fost ridicată în cinstea cuceririi Daciei de către romani. Pe ea e scris în marmură de Carrara plânsul şi jefuirea Daciei. Pe columnă e şi figura regelui Decebal şi chipul lui neînfricat spune ceva despre un viteaz cu destin tragic ce a înfruntat cel mai mare imperiu al vremii sale şi care a murit aşa cum mor eroii alegând între robie şi moarte, moartea.

      De fapt cine e Decebal şi unde era Dacia pentru care a ridicat Traian un Forum la Roma şi o columnă?!

     „Foarte priceput în planurile războiului şi iscusit la infăptuirea lor, ştiind sa aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din acesta pricină, multa vreme a fost un duşman de temut pentru romani” – ne spune Dio Cassius despre Decebal.

      Înainte de Decebal, cel mai renumit rege dac – Burebista – a fost asasinat şi statul centralizat dac făurit de el s-a destrămat. Nu mai era o mână, minte şi inimă de rege dac viteaz care să ţină unite toate triburile. Dintre cele cinci regate de daci formate din fărâmiţarea statului lui Burebista cel mai puternic şi mai mare este cel de pe teritoriul Ardealului de astazi cu capitala la Sarmisegetuza. Decebal este regele acestui stat. El întăreşte armata, statul şi stabileşte legături cu popoarele vecine. Dacia lui era din nou mare de la Dunăre, până în Panonia, Nistru şi Carpaţii Păduroşi. Dacii obţin victorii după victorii în ciocnirile cu marele imperiu roman ce se întindea în toată Europa, în Africa de Nord şi în Orientul Apropiat. Legiuni întregi pier în confruntarea cu neînfricaţii din Carpaţi. Puţine manuale de istorie universală scriu că pacea încheiată de Decebal, după lupta de la Tapae, este una umilitoare pentru imperiul roman care plăteşte despăgubiri în bani, îl recunoaşte pe Decebal, rege al tuturor triburilor geto-dace, asigură ajutor militar, tehnică şi maşini de război şi trimite ingineri şi constructori care să ridice cetăţi şi forturi. După doisprezece ani de la încheierea păcii, Domiţian este asasinat. Ajunge împărat al imperiului Marcus Ulpius Traianus. Columna ni-l înfăţişează cu nas acvilin şi bărbie proieminentă; chipul lui exprimă vitejie, ambiţie, încăpăţânare, grandomanie.

     Dar ce fel de Romă a moştenit Traian!? Ce fel de imperiu are la picioare!? Nu e un imperiu bogat şi nicio capitală plină de bunăstare. Traian – stăpânul lumii – a ajuns împărat datorită calităţilor sale militare excepţionale, dar împărăţia lui este un colos cu picioare de lut ce este gata-gata să se prăbuşească. Roma era sărăcită, cetăţenii ei erau înglodaţi în datorii, iar imperiul ajunsese la apogeul politicii expansioniste. Totul risca să se dărâme; imperiul se întinsese mult mai mult decât îi era plapuma. Traian voia să-şi salveze imperiul, voia bogăţie la Roma, voia glorie pentru el. Ce să facă!?… Exista o singură cale pentru a-şi împlini aceste trei vise. Toate dintr-un foc. Ştia căt este de bogată Dacia, ştia cât sunt de viteji dacii căci de ei s-au lovit ca de un zid de netrecut legiunile romane. S-au întins până la Oceanul Atlantic, au trecut Marea mediterană şi au ocupat Nordul Africii şi Orientul Apropiat, dar de Dacia, ţara miraculoasă aşezată la nord de Insula Balcanică, în Carpaţi nu s-au putut atinge şi nici trece prin ea. Era ca un zid… Mai tare decât imperiu…
Aur, argint – bogăţie pentru salvarea Romei şi a imperiului şi cucerirea Daciei şi omorârea lui Decebal pentru gloria împăratului! O ţară cât o lacrimă salva imperiul!

     Petronius scrie: „Dacă exista pe undeva vreun golf ascuns sau un pământ necunoscut unde se găsea aur, se decreta că acolo este un duşman şi se pregătea sămânţa unor războaie sângeroase alături de cucerirea de noi comori.” Şi la cuvintele lui se poate adăuga că nimic nu s-a schimbat prea mult până azi. Acest lucru e perfect valabil pentru imperiile ce conduc astăzi lumea.
Traian a hotărât: Dacia trebuie cucerită! Acolo este duşmanul de moarte al imperiului! Şi tot imperiul – un colos – a pornit împotriva unui regat mic, dar a cărui luptători nu se temeau de moarte şi curajul lor era renumit. Au fost două războaie ce nu aveau nimic glorios de partea romanilor decât dorinţa de îmbogăţire, jaful. Măreţia era din partea dacilor: crâncen, dureros luptau pentru apărare şi supravieţuire. O armată imensă, organizată, disciplinată, dotată lupta cu triburile dace ce aveau de partea lor dârzenia, iubirea de pământ şi credinţa în nemurire cum îi învăţa Zamolxis şi asta în timpuri în care nemurirea nici nu se născuse ca idee în sufletul altor popoare.
Decebal, pe lângă războiul cu romanii mai avea şi un război intern. O parte din aristocraţia dacă voia să renunţe la luptă şi să treacă de partea romanilor cu condiţia să-şi păstreze privilegiile şi bogăţia.

       Regele Decebal priveşte cu ochii minţii la cei douăzeci de ani de lupte cu Roma. Priveşte şi munţii lui măreţi, dealurile, câmpia, ascultă cântecul păsărilor şi nu i se pare crud că au murit soldaţii lui ca să apere acest pământ ca un leagăn. Râde dulce-amar spre copiii ce fug chiuind pe dealuri şi se joacă de-a războiul şi vrea ca atâta timp cât va fi timpul timp acest pământ să se cheme Dacia şi pruncii să fugă liberi pe el. Oftează… A folosit tot şi a epuizat tot pentru salvarea micuţului regat, dar cu bogăţii fabuloase căruia romanii îi spuneau Dacia Felix: viclenie, ambuscade, război deschis, tratate de pace, chiar şi o încercare de asasinare a împăratului. Tot el a pus la punct un serviciu secret în slujba ţării sale… Acum, după războiul din 101-102 e.n. a căutat disperat să facă alianţe cu alte regate din nordul Daciei ca să poată ţine piept puhoiul roman, dar nu a reuşit. Cu greu îşi putea ţine aristocraţia dacă toată lângă el. Sătulă de război şi de pierderi voia pace cu romanii, doar să îşi păstreze privilegiile şi averea. Regele priveşte copiii… Ei ce vor fi după o astfel de pace!?… Ce soartă vor avea!?…

     A hotărât că va lupta… El nu avea altă cale. A lupta pentru Dacia era soarta lui. Râzboiul din 105-106 a fost crud. Traian conştient de vitejia dacilor, a trimis în această expediţie cele mai mari armate şi a golit total visteria imperiului pentru înzestrarea şi pregătirea acestora. De o parte dacii apărându-se vitejeşte, de cealaltă puhoiul roman însetat de aur şi sânge.

      Dacia a fost înfrântă. Sermisegetuza a căzut şi e distrusă. Decebal fuge prin munţi spre dacii liberi din Carpaţii Orientali. Vrea ajutor de la ei. Nu ştie dacă poate salva Dacia, dar ştie că trebuie să lupte. Cineva l-a trădat. Un aristocrat dac. A spus unde a plecat şi unde sunt comorile fabuloase ale dacilor.

      Decebal nu ajunsese prea departe. În nări încă mai are miros de durere şi fum de la incendierea Sarmisegetuzei. Nu plânge. Era rege. Regii nu plâng. Îşi ţine mâna pe sică, sabia scurtă şi încovoiată a luptătorilor daci, şi gonea rupând pământul spre nord. Romanii l-au înconjurat. Pe rând i-au omorât toţi însoţitorii. El, coborât de pe cal, e înconjurat din toate părţile, dar luptă ca un tigru. Se retrage cu spatele spre trunchiul unui stejar. Îşi lipeşte spatele de el şi se lasă uşor într-un genunchi. Încă loveşte sălbatic pe toţi cei ce se apropie. Capete şi mâini cad sub sabia lui. Romanii pregătesc plase şi funii să arunce asupra lui şi să-l prindă ca pe un animal. El priveşte cerul. E albastru infinit. Nu plânge. Cum să plângă un rege!?… Se gândeşte la Zamolxis. Îi primeşte încă o dată învăţăturile în inimă.

      Prin faţa ochilor îi trec imagini groaznice. Iugurtha, regele Numidiei, învins de Marius, frumoasa regina Zenobya a Palmyrei, prinsă de Aurelian sau Vercingetorix al galilor, capturat de Cezar sunt duşi în lanţuri pe străzile Romei. Hainele le sunt zdrenţuite, picioarele însângerate, faţa lovită şi năclăită de sânge. Merg cu capul plecat, plâng, se roagă – Cui? – şi gloata aruncă cu mizerii în ei. Regina Zenobya se împiedică, cade şi funiile cu care este legată o târâie ca pe un stârv pe sub arcul de Triumf. Gloata, însetată de sânge, urlă privind.

      Nu!!! ţipă Decebal şi munţii se cutremură de ţipătul lui. Cerul începuse să plângă peste el cu ploaie. Nu aşa mor regii! Sunt regele Daciei! Eu nu voi merge în lanţuri la Roma!

     Arma lui taie încă o dată. Adânc, nemilos, rapid. Nu în duşmani, ci în carnea lui. Plasele aruncate peste el i se par aripi ce îl poartă spre locul unde îl aşteaptă Zamolxis. Sângele cald curge în pământul Daciei şi ea îl soarbe. El cu ţara devin una; un fiu se întoarce la sânul mamei. Şoimi falnici se înalţă sus pe cer cu ţipete clare şi ascuţite şi aripile lor desfăcute umbresc lumina soarelui. Pe pământ nişte stârvari lacomi şi mereu flămânzi ce nu au zburat niciodată spre soare se reped spre trupul marelui rege să-l ciopârţească. I-au luat capul şi mâna dreaptă şi le-au dus la Roma pentru a linişti plebea Romei ce douăzeci de ani fusese îndoctrinată că Decebal este cel mai mare duşman al Romei de parcă el ataca imperiul, nu imperiul voia să îl cotropească pe el. 
Capul regelui a fost aruncat pe scările senatului din Roma ca o piatră. Barbarul, monstrul, duşmanul! ţipau cetăţenii.
Sărbătorile în cinstea cuceririi Daciei au ţinut 123 zile. Împăratul a organizat cea mai fastuoasă petrecere. El era zeu, după o asemenea victorie, şi imperiul lui era salvat.
Din Dacia vin care cu aur şi argint… Multe… Multe… Multe… Atât de multe încât cetăţenii sunt scutiţi de impozit pe timp de un an. Surse istorice spun că s-au dus la Roma 1600 de tone de aur şi 3000 de tone de argint. Vin din Dacia şiruri lungi de robi şi roabe…

      Traian vrea să afle întreaga lume despre vitejia lui şi mai vrea ca şi eternitatea să ştie asta. Începe construcţia Forumului lui Traian. Arc de triumf, statuia ecvestră ce va fi decorată cu busturi de daci captivi şi cu chipul lui Decebal, basilica Ulpia în care el va fi slăvit ca zeu şi în care se vor păstra trofee de război dace şi columna.

     Cu cine va construi toate astea!? Cum cu cine!? Cu prizonieri daci. Cu pruncii ce se jucau liberi sub ochii lui Decebal. Sunt aduse şiruri întregi în urma carelor cu aur, cereale, miere de albine. Le-au cotropit ţara şi le-au distrus capitala Sarmisegetuza, le-au luat aurul şi argintul – mult, mult de tot încât să salveze un imperiu şi să sature foamea de putere a unui împărat ce acum era zeu pe pământ – le-au luat fetele şi feciorii, le-au omorât regele: despre atâta vitejie trebuie să rămână mărturie pe pământ şi pruncii Daciei vor lucra cu mâinile lor la Forum ca să înţeleagă cine e Roma şi cine e Traian!

      Şi au lucrat tăcuţi, neştiuţi, fără nume puii Daciei jefuite la toate vestigiile Romei antice: la terme, la basilica, la temple, la foruri, la apeducte şi totul se construia cu aur din Dacia.
Nu e Columna lui Traian un cântec în marmoră ce slăveşte vitejia romanilor, ci e o lacrimă de piatră, ce de două mii de ani nu se mai termină de plâns, închinată jefuirii Daciei şi cruzimii învingătorilor. Plânge din albul Carrarei chipul lui Decebal şi capete tăiate de daci, ţipă eroic o mână de luptători ce au ţinut piept unui imperiu.

     Ştefănica retrăieşte istoria. Simte durerea. Şi ea e o părticică din Dacia.
…Ţara mea trebuia să se cheme Dacia. Bunicii mei la ţară, în nordul Moldovei, locul spre care fugea Decebal după ajutor şi locul unde au trăit mereu dacii liberi, se îmbracă chiar şi acum exact cum se îmbrăcau dacii zugrăviţi pe columnă. Bunicul ştia să facă opinci şi garduri de nuiele împletite cum sunt şi pe columnă şi asta la 2000 de ani după aşazisa cucerire romană. Bunica şi mama ţes la stative tot la fel ca pe vremea dacilor. Dacii nu au fost exterminaţi şi nici nu au preluat cultura şi obiceiurile romane. Imperiul nu a venit să aducă “civilizaţie” în Dacia barbară, ci au ocupat doar capitala şi munţii cu aur, în rest au trăit dacii liberi… Putem lua şi alte exemple din istorie: ce civilizaţie a dus Franţa în coloniile din Africa, Anglia în India?! Au jefuit şi apoi în urma lor a rămas sărăcie şi mai mare. Acum SUA duc „civilizaţia” şi „valorile democratice” în Irak, în Afganistan şi unde mai vor ei pe glob. Acolo unde sunt „duşmani” cum scria Petronius. Lumea nu s-a schimbat prea mult. Nu s-a schimbat deloc. De mii de ani imperiile duc „pacea” şi civilizaţia peste tot în lume unde sunt resurse naturale: petrol, aur… Istoria o scriu învingătorii, dar de dăinuit dăinuie doar popoarele alese de Dumnezeu.

     Nu se mai gândea la nimic. Priveşte. Priveşte sorbind ceea ce vede. Îi vine să plângă şi nu poate. Ca o otravă ce nu o mai poate răni iar îşi aminteşte cuvintele stăpânei Debora: Popolo di putane e ladri! Il vergogno di Europa! Il vostro posto e in Africa!

     Priveşte iar columna. Vede pe marmoră şiruri lungi de sclavi venind din Dacia. Le aude plânsul ce nu s-a mai stins de două mii de ani, le simte dorul şi durerea…

     Nu m-au legat ca să vin la Roma ca sclavă şi conducătorii noştri nu s-au sacrificat ca Decebal. De la revoluţie şi până acum o haită de hiene flămânde şi nebune conduc România şi o conduc atât de bine încât românii pleacă fără lanţuri să fie sclavi. E jaf, e foame, e durere adâncă în ţară şi asta ne alungă să fim vite de povară în lume. Cei ce conduc or fi din stirpea lui Bicilis, cum îl chema pe aristocratul dac ce şi-a trădat regele şi ţara şi din numele lui românii au astăzi cuvântul bicisnic sau din stirpea aristocraţilor ce voiau să facă pace cu Roma, doar să-şi păstreze privilegiile şi averea. Dar eu, eu – Ştefănica Cremene – ce sunt, ce sânge îmi curge prin vene şi de ce a trebuit să ajung sclavă la Roma la două mii de ani după construcţia columnei!?

      Luna s-a ascuns printre nori. Lumina aurie s-a stins de pe ziduri. Pe columnă nu mai era sânge. Piatra era doar o umbră mare, înaltă ce lega pământul cu cerul, o axis mundi ce ducea spre cer o parte din istoria pământului scrisă în piatră de învingători. Vântul părea că o leagănă.

       Se iveau zorile. Trecuse o noapte întreagă. Ştefănica a plecat spre Ana.

S-a încheiat ARPRO Summer Camp,  școala de vară românească din provincia Romei

Pe 27 iulie s-a încheiat ARPRO Summer Camp,  școala de vară românească din provincia Romei, cu Gala ASC.

 

 Pe 27 iulie, după 5 săptămâni de activitate, s-a încheiat ARPRO Summer Camp, școala de vară românească din provincia sud a Romei, un proiect  ideat de asociația culturală ARPRO,  în colaborare cu Luciana Ludușan Events, la Casale della Certosa Country Club (Pavona, Roma).

Programul ceremoniei a început cu o șezătoare literar-muzicală în care copiii au prezentat: ghicitori pe tema Ion Creangă, teatru cu piesa Pupăza din tei, poezii de Mihai Eminescu, cântece corale și cu solist, dansuri precum Brașoveanca și Alunelul și ritualul de vara strămoșesc, Paparuda. A urmat Carnavalul personajelor, în care copiii au ales si interpretat  personaje  din poveștile citite la ASC. Spectacolul copiilor s-a sfârșit cu imnul ASC, Ce mică-i vacanța mare.

 

Ceremonia a avut ca invitați corul Arpeggio & Roua constituit din membrii fondatori ai asociației ARPRO și duetul acustic Bianca e Folco, care au interpretat melodii corale populare și  muzică veche românească.

Gala ASC s-a bucurat de prezența Ambasadei României din Italia, aceasta reflectând sprijinul acordat în toate inițiativele Arpro, dar și de prezența TVR Internațional, care a petrecut două zile alături de copiii români de la ASC.

Peste 60 de copii romani intre 6 si 14 ani au petrecut 5 săptămâni  la Casale Certosa, unde, indrumati de  învățători și profesori calificați, colaboratori ai Institutului Limbii Române în proiectul de predare a limbii, culturii și civilizației românești din Italia și de voluntarii de la Liga Studentilor Romani din Italia,  au participat la cursuri de limbă, cultură și tradiție românească, ateliere de pictură, cercuri de istorie și geografie, ateliere de muzică românească, teatru și activități recreative în limba română. În plus, aproape în fiecare zi ASC a primit invitați speciali: reprezentanți ai Ambasadei României în Italia și ai Accademiei di Romania din Roma, doi artizani de la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București, video jurnalistul TVR Marius Avădani, scriitorul Valeriu Barbu, chitaristul Giorgio Felicetti, pictorița Elena Dabija, artizanii Elena și Eduard Dascălu, artista Elena Agapi, stomatologul Florina Gheorghe.

 

ARPRO Summer Camp urmărește cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română, recunoașterea rolului acesteia în dezvoltarea personală și dezvoltarea abilităților de scriere și vorbire a limbii române, a abilităților artistice și de comunicare în mod plăcut și distractiv. De asemenea, menținerea contactului cu tradițiile și cultura de origine îmbogățește orizontul cultural, contribuie la definirea propriei identități și favorizează integrarea copiilor în cultura țării de adopție.

ARPRO este o asociație culturală din Ardea (Roma) formată de membri originari din România care iubesc și răspândesc folclorul românesc. Voluntarii ARPRO au înființat în urmă cu trei ani  corul Arpeggio & Roua, care studiază muzica corală românească pentru a o râspândi în toate colțurile lumii. Grupul coral a reprezentat România la ExpoMilano 2015, a lansat primul album de colinde, ”Armonie di Natale” în 2016, a organizat prima ediție a festivalului de coruri ”Sacred Roots Fest” la Roma în 2017 și în 2018 a participat la talent show-ul Românii au Talent.

#ASC
Info: +39 328 28 59 200
arpeggioroua@gmail.com
Proiect finanţat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.