Boteitul sau urcarea oilor la munte şi plecarea ciobanilor în Italia

ciobani 3Vrancea arhaică mai păstrează încă din tradițiile ancestrale. Ziarul de Vrancea a fost martorul unui evenmiment care se repetă de sute de ani în viața ciobanilor din Munții Vrancei: boteitul oilor.

 A 11-a ediţie a boteitului oilor a adunat duminică în centrul Negrileştiului sute de oameni, care au asistat la plecarea oilor la munte.Turma a fost binecuvantată de preot în cadrul unei festivităţi la care au participat primarii de la munte, dar şi oficialităţi de la judeţ.Tradiţia imemorială a boteitului se stinge pe măsură ce tinerii pleacă din sat în căutarea unei vieţi mai bune.La Negrileşti, Primăria s-a mutat în apartamentul doctorului după ce imobilul a ars iar cei caţiva kilometri de drum judeţean sunt plini de gropi

Sute de vranceni din zona de munte s-au adunat ieri în centrul Negrileştiului pentru a sărbători boteitul, cum este numită sărbătoarea urcării oilor la munte. Bărbaţii şi femeile, atat cei mai în varstă care vor să păstreze vii tradiţiile străbune, dar şi copii şi adolescenţi s-au îmbrăcat în straie populare, unele vechi de un secol, pentru a marca cel mai important eveniment pentru comunitate nu cu foarte mult timp în urmă. În Negrileşti se află una dintre cele importante comunităţi de ciobani din zona de munte, care cresc şi la ora actuală n jur de 5.000 de oi chiar dacă tradiţia oierului ameninţă să se piardă pe măsură ce mulţi ciobani pleacă în Italia, tot la oi. Boteitul a început ieri cu negocierea între ciobani şi cei care îşi dau oile la păscut pentru salariile ciobanilor şi kilogramele de branză pe care le vor primi aceştia de la proprietarii oilor. La final, “negociatorii” au încins o horă chiar în curtea gospodăriei unde s-a desfăşurat targuiala. Mulţimea s-a strans apoi în faţa bisericii, unde au fost aşteptate oile pentru a fi binecuvantate de preotul Culiţă Ichim. Turma a ajuns în centrul satului în frunte cu alaiul buciumaşilor din Spulber, condus de primul gospodar al comunei, Vasile Rusu, cel care ţine ca tradiţia să nu se piardă în comuna pe care o conduce. Ciobanii au fost îmbrăcaţi în straie populare şi au fost însoţiţi de un copil călare. Din turmă nu putea să lipsească şi măgarul, însoţit de această dată de un măgăruş – Dany- aflat la primul boteit. Oile au fost sfinţite de preotul paroh, după care au plecat spre munte. Ceremonia de ieri a fost simbolică, întrucat oile din Negrileşti, dar şi din comunele din jur sunt plecate deja în munţi, unde vor rămane pană în septembrie.
 

Ciobanii şi mioarele au primit binecuvîntarea preotului Culiţă Ichim

Tradiţia boteitului se pierde în negura vremurilor, spun localnicii, întrucat transhumanţa a fost cel mai important eveniment din zona de munte. Dacă acum sunt cateva mii de ori care pleacă în munţi după hrană, în urmă cu cateva sute de ani treceau prin Negrileşti chiar şi 300.000 de oi, după cum consemnează însemnările vremii. “Boteitul oilor datează din moşi strămoşi şi are o vechime de sute de ani. Această tradiţie s-a reluat din 2003 odată cu reînfiinţarea localităţii Negrileşti şi astăzi ne află la a 11-a ediţie. Boteitul oilor înseamnă în comunitatea negrileşteană cel mai important eveniment din istoria satului şi dintre activităţile culturale de la nivelul Negrileştiului. Toţi negrileştenii odată cu data de 21 mai îşi scot oile către munte, pentru a avea hrana necesară pe perioada de vară”, a declarat primarul Ion Văsuianu, “gazda” evenimentului.

Din turmă nu putea să lipsească şi măgarul, însoţit de puiul Dany, aflat la primul boteit.

Vasile Rusu, primarul comunei Spulber, a venit la Negrileşti nu doar pentru funcţia sa, ci şi ca membru al grupului buciumaşilor din Spulber. Edilul spune că tradiţia boteitului şi a negocierilor dintre oameni şi ciobani privind plata se derula în trecut la fel ca şi acum, însă “fără atat de multe festivităţi”. La Nistoreşti a venit şi Anica Zanfira Budac, din Tulnici, îmbrăcată într-un costum popular vechi de 100 de ani. Femeia spune că dintotdeauna oamenii din zonă se ocupă cu animale şi că fără boteit “nu se poate”. ”În munţi se duc ciobanii, dar se duce şi ciobăniţa, să facă ceva curăţenie, caş, branză. De cand ne-am trezit avem oi, vaci şi trebuie să te ocupi de toate, altceva nu ai ce face. Avem şi noi oi, pe care le-am dat la ciobani pană la toamnă”, a spus Anica Zanfira Budac.

Negrileştenii au dat transhumanţa pe străinătate

Profesorul Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei “Simion Mehedinţi”, născut în comuna de munte, spune că pe langă negocierea “tarifelor” între proprietarii de oi şi ciobani, este important şi modul în care se achită aceştia de sarcini. “Dacă nu corespunde ciobanul atunci trebuie să plătească în alte valori decat branză şi urdă sau anul viitor nu-i mai dau oile. Se duce vorba, ca peste tot, că i-am dat oile, dar mi-a dat caş prost sau nu mi-a dat cat trebuia”, spune profesorul. De asemenea, înţelegerile prevăd şi cazurile în care oile sunt omorate de animale sălbatice sau pier din alte motive, pentru care nu sunt responsabili cei care le păzesc. “Fiecare stăpan crestează urechile oilor într-un anumit mod şi asta se notează undeva. Ciobanii îi aduc urechea sau pielea cu tot şi i-o dau la schimb”, a mai spus profesorul originar din Negrileşti. Chiar dacă la boteit au participat ieri şi copii, localnicii se tem că tradiţia va pieri încet – încet, mai ales că sunt foarte mulţi plecaţi la muncă în străinătate. Culmea, cei din negrileşti au plecat în Italia tot la păzit de oi. Pe hartie, micuţa localitate din munţii Vrancei numără 1.850 de locuitori. În realitate, nu mai puţin de 300 dintre aceştia sunt plecaţi, iar multe case sunt încuiate. (Mihai BOICU)

ciobani

ciobani 2copii costume populareoicostume populare 2