Ce fac femeile românce în Grecia

 

100_9769
Președintele Ana-Maria Cuciureanu (dreapta) alături de două colaboratoare

În loc de motto:

Sunt sigur că tot ce e frumos și bun despre românii plecați în afara granițelor trebuie neapărat cunoscut. Ajunge cu denigrarea neamului românesc!

 

dan hasdean

Han Hasdean __________

 

Asociația Femeilor Românce din Grecia

De unde puteam începe periplu pe care mi l-am propus, decât de la o asociație a femeilor? Doamnele au prioritate întotdeauna.

Sediul asociației nu a fost greu de găsit, aflându-se la doi pași de Plateia Attikis. Se află într-o clădire înaltă și modernă cu o sală de clasă destul de spațioasă, una mai mică pentru copiii de grădiniță și un birou.

Am ajuns chiar într-o pauză, când copiilor le erau distribuiți covrigi românești (de la un fournos cu proprietar român), aburinzi și frumos mirositori.

Mă aflu în biroul președintelui asociației și am în față o doamnă cu trăsături adolescentine, amabilă și drăguță, care a răspuns fără nici cea mai mică reținere dorinței mele de a cunoaște și a scrie despre Asociația Femeilor Românce din Grecia. Este vorba despre domana Ana-Maria Cuciureanu, președinta asociației.

            Bună ziua și bine v-am găsit!

– Bună ziua și bine ați venit în casa noastră!

Plecând de la principiul enunțat mai sus, acela de a face cunoscute lucrurile frumoase despre românii plecați „în afară”, am poposit la dumneavoastră și pentru început aș vrea să ne vorbiți despre activitatea și organizarea asociației a cărei președintă sunteți.

            – Asociația femeilor Românce din Grecia are ca dată de naștere, 3 martie 2013 și pentru început a avut ca obiect de activitate, dacă îi putem spune așa, informarea și pregătirea femeilor românce pentru o integrare mult mai bună și rapidă în societatea elenă. Astfel am avut (și avem în continuare) cursuri de limbă greacă, limbă engleză și asistență psihologică. În timp s-a dovedit că doar denumirea asociației, care te trimite cu gândul la ceva dedicat exclusiv femeilor, a rămas aceeași, activitatea fiind diversificată și pentru bărbați (soții membrelor noastre) dar și pentru copiii dânșilor cu obiectivul principal: învățarea și aprofundarea limbii române. Copiii au fost selectați și clasificați în grupe după gradul de cunoaștere a limbii române.

100_9766

Am adoptat un sistem de conducere simplu și democratic, spunem noi, cu un președinte, astăzi în persoana mea și un consiliu de conducere format din părintele Daniel Dumitru și doamnele Iulia Buhaiu și Gabriela Munteanu. Avem ca dascăli pe d-na învățătoare Magdalena Manta, pentru cele trei grupe de școlari, d-na Gabriela Stănescu, educatoare pentru cele două grupe de grădiniță, d-na Lidia Chisăliță, profesoară de desen și Constantin Constantin, profesor de karate.

Câți membri și câți copii aveți înscriși?

            – Mebrii înscriși sunt 310 dar trebuie să menționez că dintr-o famile doar un singur membru este înscris așa că în total numărul aproape că se triplează, dovadă fiind cei 146 de copii înscriși în trei grupe de școlari și două de grădiniță.

Ce alte activități mai aveți?

            – Avem cursuri de desen, karate și nu în ultimul rând prezentări de carte. Deasemenea încercăm să ținem ritmul, în special cu sărbătorile naționale ale României, organizând mici spectacole de poezie și cântece, dar pentru asta se cere un efort suplimentar din partea tuturor, atât al nostru, al dascălilor, cât și al membrilor, dar mai ales al copiilor. Trebuie să ținem cont că toate aceste pregătiri se fac în afara programei școlare. Ultima activitate de acest gen a fost cu ocazia Zilei Unirii. Credem că a fost un spectacol reușit.

A fost, vă asigur. Am fost de față și chiar am scris un scurt articol despre asta. Acum vom trece la o întrebare un pic mai spinoasă. Ca în orice activitate, vrând-nevrând apare problema finanțării. Sunt cheltuieli inevitabile și ele trebuiesc acoperite. Care sunt principalii contribuabili ai asociației?

– Dacă la început activitatea s-a desfășurat printr-un efort exclusiv al membrilor și cu aportul voluntar al unor oameni care au crezut în ceea ce vrem să facem, acum am obținut o finanțare din partea D.P.R.R.P. (Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni) de 6 mii de euro, fiind principala sursă de finanțare, dar nu este deloc de neglijat contribuția Institutului Limbii Române, Institutului Hurmuzachi, cu manuale școlare românești, afaceristului român, Mihai Dohotar, cu rechizite și alții câțiva. Pentru micile întrețineri mai avem o contribuție aproape simbolică, de 5 euro lunar, din partea membrilor asociației.

Un alt sprijin de ordin material îl avem și din partea Uniunii Elene din România prin persoana d-lui Dragoș Zisopol

Nu pot să închei lista celor care ne sprijină fără să amintesc contribuția deosebită, un adevărat liant între noi și diferite organisme oficiale și alte asociații, a doamnei Angela Bratsou.

Tuturor celor amintiți și neamintiți le mulțumim și pe această cale.

Ce implică funcția de președinte al Asociației Femeilor Românce din Grecia?

            – Multă muncă. Foarte multă muncă, griji, alergătură și de cele mai multe ori bătaie de cap. Fac toate acestea însă cu mare plăcere și poate nu mă credeți, dar pentru că am o mică afacere, în zilele de weekend pur și simplu închid totul și mă dedic exclusiv activității de aici. Îmi face mare plăcere să mă știu implicată în absolut totul ce se petrece aici și să fiu în mijlocul membrilor și copiilor.

În ce relații sunteți cu celelalte asociații și comunități de români din Grecia?

            – În general colaborăm cu toate asociațiile și comunitățile românești din Atena, dar în special cu Asociația Culturală Armonia din Atena, Asociația Sfinții Constantin și Elena din Aspropyrgos și Asociația Moldo-Elenă Orfeu.

Ce părere aveți despre situația economică și politică din țară?

            – Asocoația noastră este apolitică, prin urmare nu ne implicăm în viața politică a țării dar inevitabil ne lovim de ea. N-am să vorbesc decât despre slaba percepție a românilor de aici, care sperau că odată cu schimbarea de după ultimile alegeri, viața politică și economică va avea o turnură bruscă. Încercăm să explicăm membrilor asociației noastre că rolul și puterea unui președinte democratic sunt limitate prin Constituție și orice schimbare majoră implică o colaborare intensă cu Parlamentul și Guvernul.

Pentru că în mod sigur sunt și lucruri mai puțin plăcute, vă rog să numiți măcar unul dintre ele!

            – În general nu avem neplăceri, asta nu înseamnă că totul e perfect, dar cea mai mare nemulțumire a noastră este că efortul dascălilor și copiilor din asociația noastră nu este recunoscut oficial. Noi le dăm copiilor, la terminarea cursurilor niște diplome onorifice, nerecunoscute oficial nicăieri. Totul vine de la o neconcordanță între oficialitățile române și cele elene. În momentul de față doar pentru școala de limbă română din Thesaloniki există o recunoaștere legală. Cel mai mult mă doare faptul că în cercul unor asociații cu activități similare din Atena se vehiculează ideea că diplomele primite de aici vor fi recunoscute în țară, ceea ce este neadevărat.

Dacă v-aș cere, în încheierea scurtului nostru dialog, să numiți doar o singură persoană dintre toate cele care v-au sprijint, care ar fi aceasta?

Doamna Ana-Maria Cuciureanu zâmbește și răspunde fără reținere:

– Soțul meu, Gheorghe Cuciureanu. Tot ce vedeți în jur, tehnic vorbind, este munca lui. Vine în afara orelor de program și repară sau modifică tot ce este necesar. Nu mai vorbesc că este principalul creditor când banii necesari pentru diferite note de plată nu-i avem la timp. Chiar nu știu ce ne-am fi făcut fără ajutorul lui.

Vă mulțumesc și sper ca la un viitor interviu să vă văd la fel de optimistă și plină de încredere. Cu această ocazie am să dăruiesc bibliotecii asociației un exemplar al cărții „Locul unde întorc uliii”, scrisă de subsemnatul și editată la editura Zorio, bineînțeles dacă este binevenită.

            – Cu mare plăcere o primim și vă așteptăm și cu alte ocazii în mijlocul nostru.

 

Atena 21 februarie 2015, Dan Hașdean.

Foto: Dan Hașdean