Cum petrec italienii sărbătorile de iarnă?

În Italia zilelor noastre, celebrarea Crăciunului este străbătută de o notă autentică, unică, în care se împletesc tradițiile pastorale, riturile culturale tradiționale și influențe din nordul Europei.

Sărbătorea Immacolata Concezione (Neprihănitei Zămisliri), la 8 decembrie, deschide festivităţile de iarnă în Italia.

În această zi se împodobeşte bradul de Crăciun şi se reconstituie scena Naşterii lui Iisus Cristos. Tradiţia „ieslei” datează din epoca Sfântului Francis din Assisi care, în 1223 a realizat prima reprezentare cu personaje vii pentru a explica oamenilor cum s-a născut Mântuitorul. Pruncul Sfânt va fi ţinut deoparte până în noaptea de 24 spre 25 decembrie, când îşi va găsi locul în „ieslea” din casele italienilor. Cu timpul, „ieslele” au devenit adevărate opere de artă în funcţie de imaginaţia fiecăruia.

Cele mai cunoscute şi căutate „iesle” sunt realizate la Napoli şi expuse spre vânzare pe strada San Gregorio Armeno. Comercianţii lucrează tot anul pentru a se confrunta cu concurenţa. La Napoli se găseşte singura iesle unde păstorii iau chipurile personajelor celebre care se schimbă în fiecare an.

Sărbătoarea Crăciunului în Italia respectă proverbul Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi” / „Petrece Crăciunul în familie, iar Paştele cu cine vrei”, Ajunul Crăciunului fiind la fel de important ca şi sărbătoarea în sine. Familiile se reunesc la ora cinei şi meniul este alcătuit în special din preparate pe bază de peşte. Asociaţia consumatorilor estimează anual că italienii cheltuiesc un milion de euro pentru peştele pregătit în ziua de Ajun.

Nu lipsesc dulciurile specifice, ca biscuiţii cu simbolurile Crăciunului, „il torrone”, un preparat din ciocolată cu alune sau migdale, dar şi cozonacii numiţi „panettone” şi „pandoro” exportate şi în România. Rudele invitate la masă vor aduce în dar florile în ghivece numite „Stele de Crăciun” (”euphorbia pulcherrima”, în latină), care îşi descoperă florile roşii în această perioadă.

Italienii, mai ales cei din zona de nord a țării, au obiceiul de a decora un brad în mijlocul casei, dar, potrivit tradiției, copiii nu îi adresează lui Moș Crăciun scrisorile în care îi cer acestuia să le aducă cadourile lor preferate, ci trimit epistole către părinții lor, în rândurile cărora își exprimă dragostea față de cei care le-au dat viață. Aceste scrisori sunt așezate, de obicei, sub farfuria tatălui lor, ele fiind citite cu glas tare imediat după masa din ajunul Crăciunului.

Şi oraşele se împodobesc discret cu brazi şi jocuri de lumini, iar administraţiile locale organizează concerte şi spectacole în piaţă. În ziua de Crăciun, televiziunea publică Rai transmite în direct slujba de la Vatican.

Ce este mai interesant, deși „Babbo Natale” (Moș Crăciun) și cadourile oferite de Craciun devin obiceiuri din ce în ce mai frecvente, ziua principală pentru oferirea de cadouri este Boboteaza, ziua a 12-a de Crăciun, atunci când cei trei magi au dat Pruncului Iisus darurile lor.

În Italia, cadourile sunt aduse de La Befana,  o vrăjitoare bună care noaptea umple ciorapii copiiilor cu daruri. Potrivit legendei, cei trei magi s-au oprit să o întrebe pe Befana în ce direcție ar trebui să se îndrepte pentru a ajunge la Betleem și au invitat-o să li se alăture. Vrăjitoarea i-a refuzat, la fel procedând și mai târziu, când un păstor a îndemnat-o să meargă împreună cu el pentru a-l onora pe copilul Iisus.

După căderea nopții, ea a zărit o lumină puternică în ceruri, lucru care a făcut-o să se întrebe dacă nu cumva a greșit respingând oferta celor trei magi, așa că a adunat mai multe jucării ale copiilor ei plecați de pe acesta lume și a fugit încercând să îi ajungă din urmă pe magi și pe păstor. Belfana nu a reușit să îi găsească, după cum nu a avut succes în a descoperi grajdul în care se născuse Domnul. Din acest motiv, în fiecare an, ea se străduie să dea de urma lui Iisus, și, pentru că nu reușește să îl găsească, dăruiește cadouri copiilor cuminți și bucăți de cărbune (sau „carbone dolce”, o bomboană asemănătoare unui cărbune) copiilor obraznici.

Încă de la primele ore ale dimineţii de Crăciun, se pregăteşte prânzul care poate avea şi preparate din carne de porc, dar în cantităţi mici. Pe toată durata sărbătorilor de iarnă, pe mesele italienilor vor fi permanent coşuri cu fructe uscate (migdale, smochine, prune) dar şi nuci, alune, arahide care se oferă oaspeţilor. Pentru că vremea nu permite plimbări lungi, italienii preferă să îşi petreacă serile în casă jucând cărţi sau tombola de Crăciun, un joc de hazard care poate avea ca premiu bani sau obiecte.

legestart.ro