Dan Puric: Identitatea românească – o poveste

 

    dan puric 4

     Joi, 23 aprilie, scriitorul, actorul, omul de cultură Dan Puric s-a aflat la Focșani pentru a vorbi de ,,Identitatea românească în contextul european”. Evenimentul a concis cu un târg de carte organizat la Sala Balada.

E de prisos să vă spunem că sala a devenit neîncăpătoare și oamenii au stat în picioare printre rânduri, ba și pe scaune pe scenă. Omul Dan Puric este un fenomen. Un fenomen care, vară sau iarnă, dimineață sau seară, indiferent de localitate sau locație, strânge mase. Discursul său erudit, ancorat în primul rând în identitatea românească, este unul electrizant, fascinant, care captează masele, poporul și nu ,,populația”, cum îi place să distingă.

De la orele 18 și până la 19,30 Dan Puric a ținut cu sufletul la gură pe toți focșănenii prezenți la eveniment. Nu s-a auzit o tuse, un telefon celular, un strănut, o suflare. Toată lumea, când vine Dan Puric, este perfect sănătoasă. Moartă-coaptă, asistența ascultă cu respect, soarbe cuvintele, râde, atunci când e cazul … E un spectacol în spectacol orice reprezentare a aestui om, a acestui român de excepție.

 

dan puric 5
Sala Balada s-a dovedit neîncăpătoare

Aceasta a fost un monolog de o oră și jumătate despre identitatea românească în contextul european pe care l-a argumentat cu citate, cu exemple luate din istorie, de la greci, daci și romani și până în zilele noastre, de la un capăt la altul al lumii, ,,transcedentând” informații de la autori cunoscuți sau oameni simpli, întâlniți dea lungul vieții  celor din sală care, pe toată această perioadă, s-au bucurat de fiecare cuvânt. Aproape nimic nu este superfluu, nu este nelalocul lui.

Conferința a început cu o poveste despre o poveste, ,, Înșirăte mărgărite” a lui Victor Eftimiu, care vorbește despre identitatea noastră românească. Identitatea românească – o poveste. O poveste cum numai Dan Puric știe să spună, să captiveze oamenii, indiferent de vârstă. Iar sala avea de la copii, la adolescenți, tineri, maturi și vârstnici, de ambele sexe …

,,Vedeți cum sună chestia asta? Identitatea românească în context european, ca și când până acuma am fi fost în altă parte”(…) Identitatea europeană, de care se face atâta caz, și care este o formă de impostură, este o chestie firească. Ieșirea noastră din Europa au făcut-o tot ei, pe un bilețel. Roosevelt, Churchill și cu Stalin. Roosevelt pe atunci avea altzimer, nici nu știa ce scria.”

        Identitatea sufletească a omului este o taină

,,Prestatorul de servicii cultural-artistice” Dan Puric vorbește despre două tipăuri de identitate: administrativă, din buletin, și cea a omului, cu care s-a născut și format. La fel cum se distinge identitatea românească de cea europeană.

dan p     ,,Identitatea sufletească a omului este o taină. De-aia astăzi te întreabă ce ești și nu cine ești? Ce ești, dom-le? Inginer. Cine ești? Este deja un demers în ființa ta lăuntrică.

Și-atunci lucrurile se separă. Identitatea europeană știți ce înseamnă? E un banc nemaipomenit cu o domană și un domn în tren. O doamnă drăguță, un domn de calitate care nu se cunoșteau. Ea se uita pe fereastră iar el, la un momendat a vrut să intre în discuție cu ea, că-i plăcea, și-i spune:

– Sunteți melancolică, doamnă, nu?

– Nu, sunt croitoreasă. Asta e identitatea europeană: nu are nici o legătură.

Identitatea românească am găsit-o extraordinar într-o întâmplare reală a lui Caragiale.  Caragiale spune: am intrat într-un han și am dat de o hangiță superbă, tânără, frumoasă și nu m-am abținut și i-am spus:

– Ce ochi răvășitori aveți!

Hangița l-a privit în ochi și i-a răspuns:

– Nu pot că mă omoară bărbatul! Asta este identitatea românească: inteligentă, scurtă, i-a prevestit și viitorul. Este o agerime a minții românești pusă într-o situație delicată, care trebuie să identifice o chestie văzând înainte. Ea trebuie să-și dea seama., să se ghideze după anumite instincte pe care istoria nu i le permite. La fel ca și acum.”

La fel cum, Dan Puric, găsește două identități și la poporul român:

,,Există o identitate socială, și alta transcedentală, a poporului român. Adică legătura cu Dumnezeu.

Cu toții știm că suntem într-un ghetou neocomunist condus de securiști. Cu toții știm că toată forța de muncă puternică e la căpșuni și tinerii noștri sunt slugile Occidentului. Cu toții știm că tineretul nostru nu are nici o șansă. Tineretul în general, este elita țării, locomotiva care tractează. Și-atunci, ca să-l nenorocească, l-a băgat în tribună. Elita s-a distrus. Tragedia este că tineretul român a avut și are un potențial genial. Câmpul de manifestare este însă nul. Tinerii nu au unde să se manifeste, totul este închis, și-atunci fug. Aceasta este identitatea socială a poporului român. Un ghetou de muncă bine gâtuit, ca un garou care strânge venele, cu oameni care moștenesc puterea de la unul la latul și care suprimă toate datele de refacrere gândită. O identitate bolnavă și îmbolnăvită în continuu.”

,,Sărăcia, un termen la care să fiți atenți și să nu-l confundați cu mizerabilitatea. Paradoxul acestui neam este că am fost un popor sărac într-o țară bogată. Sărăcia la noi a fost virtute și scară către Dumnezeu, spre asceză. Nu spune ca să facem teologie. Fiți atenți cum se leagă: ,,Eu îmi apăr sărăcia și nevoile, și neamul”. Sărăcia, apăra nevoile … nevoile te leagă de Dumnezeu … și neamul, care nu este numai cel format din noi, cei prezenți, ci și al acelora car e nu mai sunt și vor veni. Este minunat acest vers al lui Eminescu în care vezi concentrată toată identitatea sufletească a poporului român.”

dan puric masca

Nu continui cu întreaga tiradă a lui Dan Puric. Am dat doar câteva fragmente din discursul ținut. Reamintesc că, o întâlnire cu el este o experiență de viață care merită trăită.

La sfârșit, Dan Puric a fost răsplătit cu multe aplauze, cu o melodie  populară tot despre identitatea noastră românească, cântată de un grup de tinere și copii îmbrăcate în frumoase costume populare  și o mască populară, creată în ținutul Vrancei.

Urmèriài un filmat realiat de Ziarul de Vrancea: