De Ziua României

De Ziua României, momentul în care majoritatea românilor își aduce aminte și vorbește mai mult decât de obicei despre patrie, neam și națiune, Mihaela Gudană, poeta din Ghidigeni de Galați, ne aduce versuri extraordinare. În anteprima.

mihaela-goduna-150x150

 

 

 

Mihaela Gudană ________

 

 

De Ziua României

 

Sunt prins între istorii ca fieru-n nicovală

Că-n rânduri, într-o carte, trecutul se răscoală,

Se-ntorc în mintea noastră atâtea vieți pierdute

Și sufletul tresaltă ca luptele-n redute.

 

Eu sunt român oriunde, oricând, lângă oricine!

Am scris pe suflet steagul ce-mi tremură în vine

Și port pe mine munții, și apele-ntr-un murmur,

De dragul libertății nu pot ca să le scutur.

 

Am tot plecat de-acasă, dar port țara cu mine,

O am în ochi, în ie, și-n graiul meu, străine!

În limba ta nu-i dorul ce mă doboară iute

Când simt că vorba dulce o port ca pe-o virtute.

 

E zi de sărbătoare, că sunt român cu țară,

O am lăsată, chiar de-s plecat afară;

Mi-e dor de cerul nostru, de ochii mamei mele

Și de dojana tatei, de vinul din ulcele.

 

Și, de nu vezi tu steagul din suflet de femeie,

El flutură oriunde, în oricare idee…

În roșu stă pe buze, stau macii sângerii

Și-n plete despletite sunt spice aurii,

Albastrul poartă ochii în oricare privire,

Oriunde românește purtăm doar o menire.