660×220 Studio Mihaela Merchea

Destăinuire

Emigrat la Roma de mulți ani, poetul vrâncean Vasile David ne-a obișnuit cu versuri pline de semnificație, scrise departe dar cu inima mereu acasă.


Vasile David

Destăinuire

Eu recunosc că m-am născut la țară-
Și n-am uitat, pe lanț, nicio verigă-
Copilăria-mi e-o brățară rară,
Chiar dacă am crescut cu mămăligă.

Sătucul cu ulițe lăbărțate
Mi s-a părut ca un mic colț de rai,
Împrejmuit de apele pictate
De-un Împărat cu ochii ca de crai.

Eu recunosc că n-a fost îmbuibare
Și n-am avut veșminte fastuoase,
Am dumicat tot ce-a fost de mâncare
Iar hainele mi le-am tocit prin clase…

În micul sat, sub a pădurii geană,
Ne zbenguiam la horele de-adulți
Și se făcea că,-n a noastră hârjoană,
Uitam cum suntem – tinerei desculți.

Eu recunosc că m-am născut la țară-
Iar azi într-o metropolă trăiesc-
Acolo-i glia mea originară
Pictată de un Împărat Ceresc!