DNA continuă cercetările în dosarul ”Diaspora”

dna diaspora

Presa și Diaspora au pus în mișcare Direcția Națională Anticorupție în cazul alegerilor prezidențiale din afara țării

Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, a confirmat că PÎCCJ a declinat dosarul către DNA:

„Secţia de urmărire penală şi criminalistică a efectuat acte de urmărire penală constând în obţinerea de la Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe a actelor oficiale relevante pentru documentarea cauzei.

La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132  din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică  a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri.

DNA a emis următorul comunicat: „Ca urmare a unor informații apărute în mass media în cursul zilei de 04 decembrie 2014, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări:

La nivelul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare și desfășurare a votului în Diaspora.

Procurorii anticorupție, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se află înregistrat un dosar penal cu același obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituții cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterul formulării unei acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.”

Conform unor surse judiciare, DNA, suspectând fapte de corupție sau asimilate corupției în împiedicarea votului, a solicitat oficial dosarul DIASPORA, ce anchetează desfășurarea votului din diaspora.

dna_nou

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunțase încă din 20 noiembrie, începerea urmăririi penale printr-un comunicat:

„ Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor.”

Având în vedere că Noul Cod Penal prevede la art.297 că abuzul în serviciu contra drepturilor sau intereselor persoanelor fizice se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare:

Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Ori dreptul la vot este evident un unul legitim, fiind un drept prevăzut chiar de legea fundamentală: Constituția!
Totodată Legea 78/2000 prevede la Art. 13/2 că în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Folosul necuvenit este majorarea procentului lui Victor Ponta prin împiedicarea la vot a românilor din diaspora care votează tradițional cu dreapta.
Infracțiunile pe Legea 78/2000 revin în competența exclusivă a DNA atunci când „infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, procurori și judecători, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale.”

sursa: curentul.info

 

Dovada că BEC nu a obstrucționat crearea a noi secții de votare într-un document oficial emis încă din data de 7.11.2014

bec_a_permis_noi_sectii

Vineri spre sâmbătă noaptea, BEC a emis un comunicat presei, în care Președintele BEC, judecătorul ÎCCJ Veronica Năstăsie menţionează că în urma discuţiilor de marţi cu ministrul de externe, BEC a emis Hotărîrea nr. 4H/4.11.2014 privind interpretarea art.54 din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României şi Decizia nr.125D/4.11.2014 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României din 2014 la secţiile de votare din străinătate. În comunicat integral aici se spune că  „prin Hotărîrea nr. 4H/4.11.2014 BEC a dat o interpretare dispoziţiilor art.54, alin.1 din Legea 370/2004, în sensul INEXISTENŢEI impedimentului legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate, invocat de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului II de scrutin”.

Ministrul de externe Titus Corlăţean minte cu o nesimțire de parcă toți suntem proști și el e singurul deștept.  Vineri, 7 noiembrie, la orele 14.30, mediocrul și lingăul lui Ponta s-a întâlnit cu diplomaţii români din ţările unde au existat probleme şi câteva mii bune de români din diaspora nu au putut să voteze. Referindu-se la solicitările românilor din diaspora, din ţară, a unor ONG-uri de suplimentare a secţiilor de vot, Corlăţean a declarat că legea NU permite înfiinţarea de noi secţii de votare. Şi pentru a-şi întări spusele, ministrul de externe a implicat şi Biroul Electoral Central (BEC) în această poveste. „Am avut această discuție în cadrul ședinței de la BEC de marțea trecută și în lumina acelei discuții BEC a adoptat o decizie și respectiv o hotărâre. Acea hotărâre nu confirmă existența unei baze juridice potrivit legii și asta a fost conduita juridică a MAE și autorităților în toate ciclurilor electorale pe baza legii în vigoare — nu permite înființarea de noi secții”.

Așadar legea PERMITE înfiinţarea de noi secţii de vot în diaspora. Documentul mai arată că de fapt chiar membri BEC au interpretat în acest sens legea. Deci Titus Corlăţean ştia de aceste lucruri, dar a preferat să le treacă sub tăcere. Concluzia este una singură: se pot înfiinţa noi secţii de votare în diaspora, dar MAE şi ministrul Titus Corlăţean nu vor. Normal, cu aprobarea cel puțin tacită a lui Victor Ponta.

Extrem de grav este că în 7 noiembrie, Titus Corlăţean a implicat şi membri BEC. Nu ţinem minte ca vredată un policician mincinos să fi implicat şi organisme sau instituţii independente. Acum, Titus Corlăţean şi-a permis să implice o instituţie condusă de judecători de la ÎCCJ, instituţia care veghează la buna organizare şi desfăşurare a alegerii şefului statului român. Şi, fapt fără precedent, pentru prima oară o instituţie de talia BEC contrazice afirmaţiile unui ministru şi ale unui minister.