Nicu Constantinescu
Dor de mamă, dor de neam
Ești legat de pământul natal
Și de neamul tău ești legat,
Toată viața, ombilical,
Nimeni de dor n-a scăpat.
Nu scapi de dorul de mamă,
Aroma mâncării de-acasă,
Sunt omniprezente, te cheamă,
Te stăpânesc continuu, te-apasă.
Limba în care ai plâns prima data,
Rămâne chezașul întregii trăiri,
Pâinea de-acasă pregnat aromată,
Nu poți să o scoţi din amintiri.
Ca de umbra ești mereu urmărit,
Oriunde în lume vei merge,
Trist dacă ești, sau de ești fericit,
Amintirile n-ai cum le șterge.
Nu e ușor dorul de mamă, de neam:
E sfânta povară ce-o ducem mereu,
E raza fierbinte pătrunsă prin geam,
Când sufletul ne e rece și greu.
29 decembrie 2017, București