Drama unei mame românce în Italia: „Mă întorc în România cu o valiză grea, plină de durere”

21 de ani, o frumusețe de fată, naturală, „acqua e sapone” (apă și săpun) cum spun italienii. Cineva sau ceva a decis că ea trebuie să moară.

Părul îmbibat de sânge al unui cadavru în mijlocul străzii. Aceasta a fost scena macabră pe care au văzut-o trecătorii într-o după amiază de toamnă pe strada Bruno Buozzi din Reggio Calabria. „O fată s-a aruncat în gol de pe terasa unei clădiri cu 5 etaje.”

Tânăra s-ar fi sinucis, aruncându-se de pe o clădire în care nu locuia nimeni care o cunoștea. Mădălina a căzut pe o mașină care a fost dusă imediat la dezmembrări. (?) Victima avea semne incompatibile cu căzătura pe corp, dantura spartă, o cizmă căzută din picior, o șosetă mai încolo. Cum putea, în cădere, să-i iasă cizma din picior, dar șoseta?

S-a întâmplat pe 21 septembrie 2012, puțin după ora 18:00, în Reggio Calabria, pe strada Bruno Buozzi. Atunci anchetatorii au spus că a fost vorba despre o sinucidere (au fost șterse și ignorate probe) și au închis cazul. În schimb, mama Mădălinei Pavlov, Gabriela Agafia Cutulencu, nu a acceptat niciodată acest verdict.

Rossana Putignano, psiholog, expert în criminalistică, a obținut redeschiderea cazului. Toate aceste indicii au determinat judecătorii să ia în considerație varianta unui omor. De ce? Pentru că investigațiile de la vremea respectivă au fost îndoielnice, ridicând numeroase semne de întrebare. Victimei nu i s-a făcut un examen cu tampon vaginal, esențial în astfel de cazuri, corpul a fost spălat, autopsia a fost făcută superficial. Imaginile de pe camerele de supraveghere din clădire nu au putut fi vizualizate. A apărut o scrisoare misterioasă (lăsată de o prietenă de a Mădălinei în cutia poștală a avocatului), plus ipoteza că mai întâi a fost bătută și apoi aruncată de la etaj.

Mama Mădălinei a fost anunțată de moartea fiicei sale de Elena, cealaltă fiică, după multe ore de la tragedie, după o noapte în care nimeni altcineva nu i-a spus nimic.

După 5 ani și jumătate, mama Mădălinei încă se zbate, copleșită de durere și marcată pe viață, să afle adevărul. Să știe de ce și cum s-a întâmplat să-și piardă fiica!? Cine și de ce a omorât-o? Gabriela a venit în Italia în anul 1995. Era singură. Își lăsase copiii în România. După trei ani, în 1998, a adus-o pe Mădălina (care avea 7 ani) și pe frații ei.

Mădălina era studentă în anul 2 la criminalistică, avea prieteni, era solară și plină de viață. În acea dimineață i-a spus mamei ei, făcându-i o surpriză, că a obținut permisul de conducere. Se întreținea singură, lucra într-o pizzerie. Sora ei o suna și trecea cu mașina să o ia de la serviciu în fiecare zi. Mădălina nu a mai răspuns la telefon. Elena a mers la pizzerie și așa a aflat că nu venise la muncă. I-a trimis un mesaj. La mesaj i-au răspuns polițiștii care au invitat-o la secție.

Cazul a fost tratat cu o incompetență nesimțită sau s-a încercat mușamalizarea lui. Încă nu se știe. Și nu, nu este, din păcate, scenariul unui film polițist această moarte misterioasă. Este drama unei mame, a unei românce care și-a îngropat fiica într-un cimitir din Calabria.

Acum cere deshumarea cadavrului. Sunt multe întrebări fără răspuns pentru o mamă care nu reușește să-și aline durerea, care nu are pic de liniște din acea zi neagră care i-a luat fiica. Pentru că un copil nu poate fi înlocuit cu altul. Niciodată. A transformat casa în sanctuar, peste tot are fotografii de-ale Mădălinei.

„Nu există durere mai mare decât pierderea unui copil”

Nu pot să înțeleg ce este în sufletul Gabrielei, dar la telefon mi-a spus: „Am plecat în 1995 în Italia, singură fiind, cu o valiză plină de speranță pentru mine și copiii mei, mă întorc în România cu o valiză grea, plină de durere.” „Vreau dreptate pentru Mădălina, vreau să aflu adevărul. Copilul meu a fost asasinat.” Pe 9 august 2018, Mădălina Pavlov ar fi împlinit 26 de ani.

Cuvinte sfâșietoare. Gabriela nu mai are umeri pe care să plângă și urechi care să o asculte. Justiția italiană nu poate continua la nesfârșit mușamalizarea cazului doar pentru că este vorba despre o româncă.

Haideți să o susținem!

Pe data de 8 febriarie 2018 va avea loc procesul la tribunalul din Reggio Calabria ce vizează arhivarea dosarului. Poate-i dăruiește cineva adevărul.

Luminița Mirela Negoiță

Lasă un răspuns