La începuturi…

La începuturi…

 

La începuturi eram ploaie;

Și-un cer m-a scurs pe pământ

Scriindu-mi numele pe-o foaie,

M-a zămislit dintr-un cuvânt…

 

Apoi, am fost un vânt de vară;

Și păstoream norii din fum

Din zorii vieții până-n seară,

De-am devenit ca un parfum…

 

Acum, sunt frunz-aceea arsă

Ce stă și tremură, când vântul

Peste copaci negura-și varsă,

Lăsând în urmă, doar cuvântul…

                                  Mihaela Motoc

                                      foto: pixabay.com