Ministerul Afacerilor Externe nu vrea votul românilor din Italia

Evenimentele din 2 noiembrie au demonstrat că statul român este dezinteresat și dezorganizat când vine vorba de românii plecați. Ba poate nici nu dorește votul lor

 

”Stranierii” din Italia, la fel ca mulți alți conaționali de-ai noștri emigrați în alte țări, au simțit pe pielea lor duminică, 2 noiembrie, cât înseamnă ei pentru Statul Român. Adică, atât de mult și-a dorit instituția voturile românilor plecați de acasă, că i-a ținut pe la cozi interminabile pe cei care au venit de bună voie și nesiliți de nimeni dar a premiat pe cei care au fost ”aduși” cu mijloace puse la dispoziție. Ba, pe la Tornio i-au bruscat cei de la DIGOS, la Paris jandarmii …

Am asistat duminică, alături de un coleg, la votul de la secția 85 din Tivoli. Orășelul turistic, reședința împăratului Hadrianus acum aproape 2000 de ani, a fost asaltat de turiști ca în fiecare duminică, dar și de românii care au dorit să voteze.

vot tivoli coada 2
Români la coadă la secția de votare din Tivoli

Turiștii de la Tivoli

Încă de pe la 9,30 se formase o coadă afară, nu foarte consistentă. Pe la 10 însă, în Piața Garibaldi, în parcarea unde opresc autocarele și pe trotuarul cu gherete de suveniruri, au apărut conaționalii noștri romi. Nu singuri, nu de capul lor, așa cum au venit toți ceilalți, ci cu autobuzele câte 30-40. Când au coborât, 3 dintre italienii care aveau gheretele cu amintiri deschise au tras repede obloanele. Ebola dacă era și nu se grăbeau așa. Dar de data asta romii nu veniseră la furat, ci la votat. Un individ aproape la costum i-a așteptat, i-a încolonat și marș înainte spre secția de vot de la la bisericuță.

Nu un autocar, ci  6 au venit și plecat dimineață. Au urmat două seara, tot cu ei. Colegul a plecat în urmărirea lor, nereușind să vorbească cu șoferii. Două dintre ele au mers spre campusul de la Villa Alba, la 5-6 km de secția de votare, unde acești alegători își fac veacul într-un village din cartoane și placaje, rulote, gunoaie și tot ce vreți și nu gândiți.

Dincolo de asta,  romii au ajuns la secție, au luat formularele cu declarațiile în care ar fi trebuit să scrie că nu au mai votat în altă parte și le-au dat unui alt ”reprezentant” zelos care a scris pentru ei cât nu scrisese la școala generală. Apoi și-au așteptat rândul la vot.

Cum vor fi citit buletinele să știe pe cine să aleagă, nu mai știm, că în cabine nu am mai intrat. I-am lăsat să-și exercite liber dreptul constituțional, cu dubiul omului care nu a înțeles cum unii români, cu carte, se frământă pe cine să voteze și vin singuri iar alții, fără carte, sunt aduși confortabil cu autocarul și intră siguri pe ei la vot. Fericiți cei săraci cu duhul, spune la Biblie (am auzit, că n-am citit). Da mai bine să știi puține că e mai confortabil

Și, a propos, mai rămâne dubiul despre milostenia persoanei sau organizației care a finanțat această operațiune.

La ora 21, conform dispozițiilor BEC, secția s-a închis spre nemulțumirea celor 25-27 persoane rămase afară și a celor peste 100 care au abandonat mai înainte, conștiente că nu vor putea vota.

Rezultatele pe Diaspora au arătat că cei plecați de acasă în pribegie au alte opțiuni și poate acesta a fost principalul motiv pentru care s-a mers la relante. Să vedem noile măsuri ce vor aduce: votul sau capul ministrului Corlățean.

Italia nedorită la vot de MAE

Dacă la alegerile din 2009 românii din Italia au beneficiat de 56 de secții, anul acesta interesul statului a scăzut considerabil: 51 a fost numărul secțiilor aprobate. Aceasta după ce, anterior, la solicitările asociațiilor, presei, deputatului Aurelian Mihai și senatorului pentru Diaspora  Viorel Badea și la intervențiile românilor din Italia în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții statului s-a cerut imperios mărirea numărului acestora. Nimic de făcut.

La rândul nostru, în data de 18 martie, am trimis Departamentului Românilor de Pretutindeni din cadrul MAE,  situația românilor din Italia, potrivit Raportului CARITAS prezentat în fiecare an de către UNAR (Biroul Național al Antidiscriminării Rasiale) din Italia. Inclusiv cu zonele de concentrare a acestora. Numai că MAE nu a luat în seamă aceste date, pe care cu siguranță le avea și de la ambasadă și din alte surse.

Au fost cerute de către ambasada României la Roma 20 de secții suplimentare în unele localități cu prezență românească masivă. Din discuțiile cu reprezentanții câtorva primării din jurul Romei, (Marcelina, Fonte Nuova, Terni, Latina, Sezze) acestea au pus la dispoziție localuri pentru ziua alegerilor, pe care inițial MAE le-a acceptat, dar pe care, cu o lună înaintea alegerilor, nu le-a mai vrut.   Așa că, înaintea  zilei alegerilor, acțiunea MAE aflată sub conducerea ministrului Titus Corlățean de a reduce secțiile de votare din Italia a fost realizată cu premeditare. Acțiune penală, care nu a fost niciodată explicată românilor din Italia prin nici un fel de comunicat.

sectii votare

Într-o vizită  la Academia Română din  Roma, acum câteva luni,  Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, reitera două aspecte: faptul că românii nu merg la vot și, deci, nu e nevoie de cheltuieli așa mari pentru nimic și că  votul electronic ”trebuie să-l uităm”. Aceasta pentru a înțelege mai bine părerea politicienilor noștri despre voturile românilor din Diaspora și surpriza pe care au avut-o duminică.

Românii din Italia și din secțiile de votare din lumea întreagă (mai puțin Corea de Nord) au ieșit la vot în număr foarte mare. Foarte mare pentru așteptările MAE și a BEC. În raport cu populația românească de peste granițe, 3-4 milioane de români emigrați sau aflați în acel moment în străinătate procentull este infim. 161.054 de români nu reprezintă decât o parte infimă dar cu putere de decizie.

Să reluăm filmul.  În 2009 la secția 108, singura secție din Torino, au votat în turul întâi 1244 persoane iar în turul al doilea 1781. Coada a fost imensă, lumea a huiduit și a strigat ”Vrem să votăm!” după ce stătuse cu orele să aștepte. La acea vreme Ministru de Externe era PSD-istul (ulterior UNPR-PMP) Cristian Diaconescu.

Cum s-au revoltat românii în 2014 la secția de votare din Torino.

https://www.youtube.com/watch?v=Ge8mK5Whr7s 

Cu toate acestea, după cele întâmplate, nu s-a luat nici un fel de măsură organizativă pentru 2014. Practic, precedentul fusese, experiența și ea avută … Nimic. Domnul ministru  Corlățean a menținut o singură secție de vot în Torino dar a mai făcut o secție de vot în Trieste deși în 2009 votaseră 304 persoane în turul I și 412 în turul al doilea la secția 113-Trieste. La Pordenone, unde populația românească este de câteva mii, nu s-a dorit. Iar informații din teritoriu cei de la MAE au avut suficiente.

La fel ca și la Roma. Domnul ministru Bogdan Stanoevici cât si MAE au fost informate cu privire la situația românilor din Roma și regiunea Lazio. Latina, oraș la 80 de km sud de Roma, cu o populație românească de apropae 6.000 de suflete nu a ami avut secție. Localiatea Sezze la fel. Zona nord a Romei, de la Prima Porta și până la Viterbo, unde populația depășește 16.000 de suflete, la fel vitregită de o secție de votare. Alte două puncte din Capitală, gara Tiburtina și nodul auto Anagnina, cunoscute pentru prezența masivă românească au fost ignorate. Muncipiul 6 (sectorul 6) al Romei, zona est, este cel care numără peste 18.000 de rezidenți români. Secție de votare? La Palestrina unde au votat în jur de 400 de români.

harta sectiilor de votare
Secțiile de votare din regiunea LAzio (Roma)

 

Fonte Nuova, Monterotondo unde deja fuseseră secții? Nimic. Zona Castelli Romani (numai la Velletri sunt cca 2700 români iar la Marino cca 1800): nici o secție.

Pentru a nu mai vorbi de Ambasada României la Roma unde mai bine de 100 de români au mers degeaba pentru că secția nu mai era.

Aceasta este organizarea cu care MAE ”s-a organizat să primească voturile românilor din Diaspora. Interes puțin, dezinteres, proastă organizare …? Așteptăpm răspuns din partea șefului acestui minister care se ocupă de cei care nu reușesc să munceqască în țara lor și pribegesc dar trimit sume consistente în România: ministrul Titus Corlățean.

Cristi Merchea

https://www.emigrantul.it/romanii-din-diaspora-au-ales-klaus-iohannis-461-victor-ponta-16/