Ne mor codrii

padure 2
foto: Cristi Merchea

Tăierile ilegale, iresponsabile, din lăcomie pentru câțiva euro, au adus sentimentele poetului Vasile Tudorache din Lariano (Roma) la disperare și revoltă. Poezia sa este un strigăt de durere pentru pădurile masacrate ale României. 

12695987_953408854747351_438724827_n

 

 

 

 

Vasile Tudorache ___________

 

Unii fac banii cu sacii,
Peste noapte sunt bogați;
Unde liberi trăiau dacii
Azi prăpăd e prin Carpați.

Nu lăsați munții să piară,
Strigați după ajutor,
Și pe noi o să ne doară
Dac-ai noștri codri mor.

Să stopăm jaful pădurii,
Să-i anihilăm pe hoți,
Să ne punem contra urii
Ce distruge munții toți!

Nu lăsați codrii să piară,
Hai să ne unim cu toții,
Decât codrii să ne piară
Mai bine să piară hoții!

Nu plătim cu viața oare
Care ne va fi scurtată?
Priviți cum pădurea moare
Fără milă-i defrișată!

De același autor mai puteți citi:

https://www.emigrantul.it/sfarsit-de-drum/