Nervi de izolare


Sorin Poclitaru  ________

    Inspirația nu avea cum să-l ocolească pe cel care se joacă în versuri cu cele mai autentice sentimente umane, cele care, în momente de corona virus ies la iveală atât de bine. Iată o poezie marca Sorin Poclitaru.


Nervi de izolare

Mă simt bolnav, transpir ca o cadână
Muncită fără rost de-un eunuc,
M-am săturat de viruși pe facebook,
Credeți-mă,-i a treia săptămână!

Am pus pe mine, nu știu, un quintal,
Sunt mic și gras acum, parcă-s Minune
Și mi-a crescut, așa, hipertensiune,
Că ar putea s-o-mpartă un spital.

Mă uit, când merg, văd burta cum tresaltă,
Ca o piftie pusă pe-un platou
Și-arăt ca moartea unui libidou,
Cum trec cu colăceii laolaltă.

M-am dat pe mâini cu apă și săpun,
Cu spirt, dezinfectant și motorină
Și-am înghițit pastile de chinină
Și m-am lăsat de bere și tutun.

Mă uit la știri când spune de decese
Și jubilez în sinea mea, voios,
Că sunt obez, dar foarte sănătos
Și de-aia nu găsesc motiv să-mi pese.

M-am săturat de mască și mănuși,
Cum e sătul măgarul de bătaie,
Cum Poclitaru e sătul de ploaie
Și-americanii sunt sătui de ruși.

Nu vreau să mai aud de ordonanțe,
De primi miniștri, nici de Arafat,
Nu vreau să mai aud de niciun stat
Și nici de-acest ministru de finanțe.

Aș vrea să ies de-a-n vrejul prin oraș,
Mă enervează pușcăria asta,
Mă enervează-ngrozitor nevasta,
Dar, cel mai mult, am draci că mă îngraș.