O brăileancă vrea să devină consilier la Palombara (Roma)

În perioada 31 mai – 1 iunie 2015 în Italia vor avea loc alegeri administrative. Acestea se vor desfășura în1.065 primării, 514 dintre care aparțin regiunilor cu statut ordinar iar  551 regiunilor cu statut special. În regiunile cu statut ordinar, în Friuli Venezia Giulia și în Sardegna se votează pe 31 maggio, cu eventuale tururi de balotaj pe 14 iunie.

Valentina Iconaru este una dintre cele trei candidate românce de pe listele electorale din localitatea Palombara, la 40 km de Roma

valentina iconaruVenită în Italia în 2000, la 24 de ani, Valentina lăsase orașul lui Panait Istrati de pe malul Dunării pentru o viață mai bună. Până aici, aproape nimic nou. Dintr-o familie modestă, Valentina termină liceul economic din oraș, profilul administrativ după care va lucra foarte puțin în domeniu.

Viața în oraș nu este ceea ce-și dorește, așa că decide să emigreze. Simte că poate mai mult și a auzit că Italia este locul unde, dacă nu umblă câinii cu colacii în coadă, măcar o muncă bine plătiotă va găsi.

            – De ce ați decis să veniți în Italia?

            – Am venit în Italia din același motiv pentru care vine toată lumea, sperând la un trai mai bun. Atunci m-am m-am înșelat. Cu timpu, însă,  lucrurile au devenit mai bune și am reușit.

– Ce lucrați în prezent?

– La momentul actual, lucrez într-o fabrică la Fiano Romano, care face catering către companiile aeriene. Lucrez aici de 8 ani. Sunt responsabil și lucrez cu alte aproximativ 70 de persoane, 80 la sută din angajații fabricii fiind români.

Când ați ajuns în Italia ce ați crezut ca veți găsi și ce ați găsit? Care a fost impactul?

– Groaznic!Ggroaznic, pentru că în anii 2000 oamenii veneau, plecau odată la 6 luni… Dar am avut noroc și am lucrat la o pizzerie la Verona, după care am ajuns la Roma și am stat vreo doi ani într un camping pe Nomentana. Nu pot să vă spun cât ă de groaznic a fost acolo. După care am plecat de acolo întrucât nu aveam documente la vremea respectivă și am ajuns la Palombara.

                              am vrut să le arătăm că românii nu sunt doar ĂIA

         –    Aveați prieteni aici?

– Nu aveam pe nimeni. Am cunoscut pe cineva din Brăila care mi-a dat o mână de ajutor și am ajuns în campingul de care am menționat anterior și am început să lucrez la patronul campingului, care avea 2 hosteluri la Roma. După problemele cu poliția, (o parte din campus era ocupată de mulți delicvenți  la vremea respectivă n.r.) am fost nevoită să plec de acolo la Palombara, unde am început să lucrez la un restaurant. Am facut tot ceea ce se putea face ca sa supraviețuiesc, până am găsit acest loc de muncă, după care am reușit să îmi iau o casă, o mașină. Duc o viată normală și la o limita decenței.

Cum v-a venit ideea să candidați?

– A fost o perioadă cu furturi în Palombara. Toată lumea împraștia cu noroi în cine? În noi, românii.

Românii erau autorii furturilor?

– Nu s-a descoperit niciodată că ar fi fost români. Dar  pentru faptul că am fost acuzați doar pentu simplul motiv că suntem români, m-a determinat să le arătăm și o altă față a noastră. Cum că nu suntem doar ĂIA. Pentru că pe noi ne doare mult mai mult, pentru că încercăm să avem o viață normală și să avem o viață liniștită la ei în țară. Vrem să arătăm că suntem altceva.

 

afis electoral palombara 

                             Ideea de a candida o am de anul trecut, din noiembrie. Și am zis ca nu se poate să fim doar Ăia, trebuie sa arătăm că avem și altceva în afară de ăia. Am foarte mulți prieteni care muncesc foarte mult. Pleacă dimineața, vin seara, și-au făcut case… De ce să nu vedem și partea bună a lucrurilor? Haideți să arătăm că suntem altceva în afară de Ăia.

Pe listele cărui partid candidați?

– Sunt pe lista Partidului Democrat.

Mai există și alți candidați români în Palombara?

– Mai sunt încă alte două fete. Pe una din ele o cunosc, dar nu o văd interesată să facă ..

Câte voturi vă sunt necesare pentru a ajunge consilier?

– În jur de 120-130. Nu sunt foarte multe, dar lumea este foarte descurajată de politică. Neavând niciodată un reprezentant al comunității, neavând niciodată o voce care să vorbească pentru noi sau pe cineva care să încerce să îi strangă pe toți la un loc, sunt un pic împrăștiați.

           – Din potențialii alegători, câți credeți că o să iasă să voteze?

– Eu cred că voi reuși să am 100 de alegători.

– Luați în considerare ca mai sunt încă alți 2 candidați români ? Credeți ca era mai bine să fie doar unul?

– Cred că era mai bine să fie doar unul.

– Ce proiect electoral ai pentru români dar și pentru italieni?

– Odată intrată în joc vreau să fac ceva atât pentru comunitatea de români cât și pentru cea italienească. Momentan, eu am gândit ca este necesar să deschidem un centru în care să se organizeze o dată sau de două ori pe săptămână o întâlnire cu membrii comunității în care să aflăm de probleme curente.

Aș vrea să rezolv problema cu locurile la grădinițile de stat, care sunt limitate.

Intenționez să deschidem o biserică în zonă, pentru că cea mai apropiată biserică este la 15-20 de km. Oamenii nu dispun de mașini și le este greu să ajungă duminica.

în toată Italia.

Situația de la Palombara, cu trei candidați români pe liste diferite, se regăsește mai în toată Italia. Partidele italienești au încercat întotdeauna să încaseze voturile românilor. Fiecare pe turta lui însă. Fiecare candidat din liste a avut câte un amic român și l-a implicat în luptasa politică. Românii nu s-au arătat niciodată – cel puțin până acum – capabili să formeze o comunitate strânsă, să se unească în jurul unui singur reprezentant și să meargă cu toții să voteze acest reprezentant. La alegerile locale din Roma din 2013 numai la municipiul al VIII/lea am avut 8 candidati! Vom trăi și vom vedea și nu putem face altceva să îndemnăm conaționalii să fie responsabili , să iasă la vot și s-și aleagă reprezentanții.

 

Pentru mai multe informații:

https://www.emigrantul.it/alegerile-de-primavara-2015-din-italia-un-candidat-italian-isi-face-campania-in-limba-romana/

https://www.emigrantul.it/aurelia-ceromila-consilierul-roman-din-arezzo-care-vrea-sa-mearga-mai-departe/