O triadà simbolică: Eminescu, Vieru, Călinescu – poeme şi povestire pentru eternitate. O manifestare cu surprize.

      La Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia „Ziua Culturii Naționale” a fost celebrată conform programului anunţat, printr-o evocare a figurii a doi important poeți – Mihai Eminescu și Grigore Vieru şi pritr-o dezbatere privind însemnătatea operei critice şi narative a lucrării lui George Călinescu, punct de reper fiind romanul „Enigma Otiliei”. Evenimentul a avut loc miercuri, 15 ianuarie, la ora 17:30, în Sala de Conferințe a Institutului (Palazzo Correr, Cannaregio 2241, Venezia).

       Un salut instituțional din partea autorităților române a fost adresat participanţilor la manifestarea organizată de IRCCU de către consulul general al României la Venezia, dr. Cosmin Lotreanu. El a întrebuinţat, referindu-se la poezia lui Eminescu, metafora sugestivă a arborelui înrădăcinat în pământul ţării din care se se întind deasupra cesteia ramurile puternice ale altor opere precum acea a românului moldovean Vieru. O scurtă încadrare a operei lui Eminescu în contextul realizărilor de seamă ale literaturii europene din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea a fost făcută de scriitorul și criticul de artă Grigore Arbore care a prezentat succint modul în care a intrat opera poetului român a devenit un reper esenţial un definirea conştiinței naţionale a românilor si s-a impus în vastul tablou al operelor fundamentale ale romantismului european.         

       Intervenția a fost completată de lectura paralelă – în română și italiană – a unora dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Eminescu. S-au folosit, pentru lectură, cele mai reușite transpuneri în limba italiană, ale textelor eminesciene, in principal cele realizate de Ramiro Ortiz si Rosa del Conte.

Maestrul Dinjos si instrumentele sale

      Poetul și criticul italian Enzo Santese a evocat figura lui Grigore Vieru (1935–2009), poet care s-a bucurat de o popularitate extraordinară în rândurile populației de origine și limbă maternă română din Republica Moldova. Foarte iubit atât în dreapta Prutului cât și în Europa, Vieru a fost de câteva ori – ca și Nichita Stănescu – în „roza” propunerilor pentru Nobel. Opera lui Vieru este un imn continuu adus cuvintelor care înnobilează simțul apartenenței la o simțire și o gândire comună. Scria Vieru în depărtatul 1968: „E solo nella tua lingua / accarezzare puoi il dolore / e trasformare in canto / la felicità” (traducere în limba italiană de Maria Grazia Ferraris).

Enzo Santese

      În cadrul aceleiași manifestări a fost prezentat pe scurt opera polivalentă a academicianului și profesorului George Călinescu (1899–1965), critic, istoric literar, poet și prozator de prim ordin. Despre opera critică a lui George Călinescu și despre importanța ei pentru definirea caracteristicilor operelor personalităților ale căror scrieri au marcat momentele semnificative ale evoluției literaturii române și poziționării ei în context european a conferențiat profesorul emerit Bruno Mazzoni, fost decan al Facultății de Limbi Străine a Universității din Pisa, Comandor al Ordinului de Merit al României. Despre caracteristicile limbajului literar și al modalităților narative folosite de George Călinescu în romanele sale și în mod special în romanul „Enigma Otiliei”, s-a referit în continuare dr. Alessio Colarizi Graziani, prieten al României, traducător din mai multe limbi, care, împreună cu doamna Laura Vincze, a tradus si opera citată a eruditului scriitor roman (cf. „L’Enigma d’Otilia”, Lithos Editore, Roma).

Minunatul muzician Tommaso Luca

       

      Elementele de surpriză, neprevăzute în programul manifestării, au constat în intervenţia extraordinară, de 10 minute, a compozitorului si interpretul român „din stânga Prutului”, maestrul Petru Dinjos. Folosindu-e, în succesiune rapidă, de câteva instrumente tradiţionale muzicale de suflat, folosite în timpul veacurilor de romanii din teritoriile unde s-a consolidat conştiinţa unităţii de limbă, neam şi cultură, Petru Dinjos – care in Veneto a pus pe picioare, in ultimii trei ani, o deja cunoscută orhestră cu 30 de instrumente de suflat si a creat o şcoală de adolescenţi-muzicieni ce participă deja la importante competiţii internaţionale – a interpretat o compoziţie muzicală emoţionantă, inspirată de melodii din folclorul național. În finalul manifestării, un strălucit talent muzical, elevul Tommaso Luca, fiu de moldoveni „de veche viță romanească”, pluripremiat in ultimul an la mai multe festivaluri internaţionale, a susținut, deşi fragilizat de un recent incident, un micro-recital la mai multe instrumente tradiționale, recepționat cu căldură afectuoasă şi admirativă de către cei prezenți.

redactare: George Maxim

foto: Roxana Mihaly