O ZI LA CONSULAT (I)

O idee mai veche a prins contur zilele trecute. Aceea de a face un material jurnalistic din interiorul consulatului, locul unde în fiecare zi câteva sute de români apelează la cele mai diferite servicii.

Astfel, am făcut o cerere și ni s-au aprobat 3 zile de documentare despre ce înseamnă O ZI LA CONSULAT. O zi atât pentru petenți (cei care cer servicii), cât și pentru cei care le oferă, personalul aflat la misiunea românească din Roma.

 

      Se împlinesc, pe 24 iunie, 4 ani de la inaugurarea noului sediu al Consulatului României la Roma, cel din via Libano, 38-40. O structură nouă, modernă, adaptată cerințelor misiunii, unde românii vin pentru diferite servicii și documene. Aproape nimic din ceea ce știam înainte, (de la sediul din via Seraffico). La vremea aceea scriam AICI, sediul misunii era o rușine.

 

Noul sediu al consulatului e  „altceva”

       Încă de la ora 8 în fața misiunii au început să apară români: de la Frosinone sau Rieti, de la Roma sau Viterbo, Ladispoli sau Olevano Romano, majoritatea sosesc în baza unor programări  obținute pe site-ul consulatului, www.econsulat.ro

       La poartă, o doamnă din Castelnuovo di Porto, dezamăgită. A venit nepregătită, cu un certificat pentru copil netradus multilingv.

 

     

       Prezentăm documentele și intrăm. La fel toți cei care au venit, după ce sunt verificați dacă au programare.

       La parter un ghișeu de informații și verificare a documentelor, de înmânare a numerelor de ordine. Sus, la etaj, locul unde se pregătesc documentele și se fac fotografii pentru buletine sau pașapoarte. Peste tot monitoare care anunță ordinea la ghișee în funcție de servicii. În scurt timp sala de jos se umple. Mulți, deși au programare la o anumită oră, vin mai devreme. Foarte multe familii cu copii mici au sosit pentru a le face pașapoarte acestora. Astăzi sunt programați peste 260.

Ghiseul de primire

       Două tinere consul ferifică documente, dau informații și îndrumă pe fiecare în parte. Amabile, pregătite, au răspunsuri corecte pentru toți cei care vin și pleacă. Multă, multă răbdare cu unii care, deși vin la profesioniști, „știu” deja de la alții ce trebuie făcut, chiar dacă acel lucru nu este așa. Vin cu lecția învățată și prejudecăți greu de acceptat, cu exprimări nu mereu din cele mai civilizate, pentru a folosi termeni decenți. Nu de multe ori fetele de la ghișeu pleacă plângând acasă, nu pentru suprasolicitare sau munca depusă, ci din cauza nesimțirii și mârlăniei unora care uită că se adresează unor oameni și se comportă ca la cireadă. Cazurile sunt din ce în ce mai rare iar asta și pentru că locul nu mai este garajul din via Serafico și nici personalul același.

 

Ciprian Nedelcu

       În sala de așteptare există și un fotocopiator și automate de dulciuri, răcoritoare și cafea. S-a întâmplat ca astăzi să vină și proprietarul firmei care le are aici, român și el, Ciprian Nedelcu, pentru a le alimenta. „Nu mai e ce știați dincolo, ne spune. Aici e cu totul altceva.”

       Primii care intră au venit pentru pașapoarte. Cu o lună înainte au depus documentele pentru a le obține din țară, o modalitate mai economică și mai rapidă, fără  pierdere de timp și bani cu drumurile în patrie. Astăzi au fost programați să le ridice.

           Urcăm și noi la etaj, acolo unde la ghișee se fac fotografii și se primește documentația pentru pașapoarte.

          Numerele se succed rapid pe monitoare și indică ghișeul și tipul de servicu acordat. mici, foarte mici, de câteva luni abia,  micuții sunt ajutați de părinți să țină capetele sus pentru a fi fotografiați. Aici intră în joc măiestria și inventivitatea consulilor care s-au adaptat și și-au procurat jucării din cele mai năstrușnice pentru a le atrage atenția copiilor: găini fără pene, jucării din pluș care mai de care mai colorate… Important este rezultatul, adică prima fotogafie bună a copilului pentru un document oficial. Pentru fiecare pașaport nu se consumă mai mult de 10-15 minute.

 

Jucării pentru cei mici

Măcar de s-ar comporta și-n țară așa

       Cea a consulilor este o muncă făcută cu atenția cuvenită, acordată documentelor și înscrisurilor oficiale dar care, pentru cei neavizați, poate părea  o simplă completare de hârțoage.  Cu toate acestea, consulii se comportă frumos iar aceasta ne-au confirmat-o toți cei cu care am stat de vorbă.

       Prima „servită” astăzi este o domnișoară care a ieștit foarte fericită, fluturând pașaportul: „Am pașaport! Iupii!” Este din Constanța  și e mulțumită de faptul că a venit, a ridicat și acum pleacă. Nu a mai fost nevoie să meargă în țară…

       „Măcar de-ar fi așa și la Primăria din Focșani sau la evidența populației, ne spune un vrâncean. Ăia-s veșnic nervoși. Parcă-i bat să vină la muncă, lucrează cu forța… Ar trebui să vină aici să ia lecții de comportare, aroganții ăia! Aici nici nu zici că-s de-ai noștri”, s-a răcorit vrânceanul.

        Un buzoian la fel de mulțumit precum alte două femei de loc din Pravova, fericite de parcă le reușise operația:

       „- Zilele viitoare vom veni din nou. Am rezolvat dar mai avem un document. Foarte bravi!”

      

Dacă vedeți lumina aprinsă la 11 noaptea, să știți că nu am uitat-o 

      Cum spuneam mai sus, munca acestor oameni, diplomați cu diferite grade, – dincolo de aura și prestigiul numelui -, are în spate efort, competență, răbdare, calm, înțelegere și o tărie de caracter care, chiar și în cazul persoanelor tinere, arată maturitatea și diplomația de care reușesc să dea dovadă în relația cu petentul.

       Să stai cu zâmbetul pe buze și să explici același lucru în diferite moduri pentru ca cetățeanul să înțeleagă bine ne-a arătat că nu toată administrația românească e la fel. Cel puțin cea de afară. Iar aici, la Roma, consulii pot fi un model pentru foarte mulți de la ghișeele din țară.

       Pe lângă ceea ce se vede, consulii desfășoară și acitivtăți mai puțin știute și, nu de multe ori, programul se prelungește până noaptea târziu. „Dacă vedeți lumina aprinsă la 11 noaptea să știți că nu am uitat-o” ne spune coordonatorul misiunii consulare, Beatrice Aneta BIRĂU.

        Zilele trecute ne-a contactat la redacție o pereche de tineri români care, aflați în vacanță la Roma și furându-li-se documentele și având și bielete de avion a doua zi, au apelat la consulat care le-a eliberat titlurile de călătorie la 12 noaptea, în regim de urgență. Apoi sunt cazurile sociale în care, de multe ori, consulii se implică ajutând cu găsirea unui loc de dormit, chemând preoții pentru a le da o mână de ajutor, completând rapoarte, răspunsuri la mail-uri, comunicări cu centrala etc, etc.

       Am intervievat câteva zeci de persoane în interiorul consulatului într-o zi în care s-au prezentat 260. Și așa e aproape în fiecare zi (240-260 pe zi, cu perioade și mai aglomerate înaintea sărbătorilor și vacanțelor). Toți cei cu care am vorbit au avut cuvinte de laudă. Nimeni nu pleacă de aici fără să fi rezolvat, exceptând cazurile în care nu vin cu cele cerute.

       Ca să ne facem o idee despre volumul muncii, am cerut câteva date care ne-au fost furnizate prin amabilitatea șefului misiunii: În 2018, pe raza de activitate a misunii consulare (Lazio, Umbria, Sardinia, Abruzzo, Campania) misiunea a eliberat nici mai m ult, nic mai puțin de 52.036 documente, 28.814 fiind documente de călătorie și 13.072 acte notariale.

       Doar în cele patru luni de început de la începutul anului (01.01.2018-30.04.2018) au fost eliberate  17.406. Foarte interesant este numărul pașapoarelor și titlurilor de călătorie pentru cei mici (până la 14 ani): 3967 dintr-un total de 9065 documente de călătorie.

       Dacă ne uităm la aceeași perioadă (01.01.2019 – 30.04.2019), din acest an însă, vom vedea că numărul documentelor eliberate de consulatul Român de la Roma este pe aceeași linie:

       17.106, din care: 3866 documente de călătorie și pașapoarte minori dintr-un total de 9055 documente de călătorie.

Cristi Merchea

Continuare într-un alt episod.

Acesta este primul serviciu de acest fel realizat vreodată în Italia, pentru care mulțumim șefului misiunii consulare și reprezentanților ambasadei noastre la Roma.