660×220 Studio Mihaela Merchea
dav

Ovidiu – „clasicul clasicilor” – o carte la 2000 de ani de la moartea sa

Spui Ovidiu și imediat îți vin în minte vitalitate, bucurie, fantezie, erotism, cruzime, ușurință.”

Cotidianul La Repubblica a ieșit la chioșcuri cu un volum dedicat celor 2000 de ani de la moartea poetulu latin Ovidiu: „Cu Ovidiu – fericirea de a citi un clasic” de Nicola Gardini.

Numit încă din titlul primului capitol „clasicul clasicilor”, Ovidiu pentru autor este maxima expresie artisitică a timpurilor sale, care a continuat și continuă să influențeze și în ziua de azi.

„Cel mai mare poem al său, Metamorfozele, și-a adjudecat de-a lungul secolelor – și poate încă își mai adjudecă, primatul în fața Eneidei lui Virgiliu, inspirând până în zilele noastre poeți, romancieri, dramaturgi, muzicieni, psihanaliști și artiști din cele mai diferite proveniențe, limbi și mentalități.

         Minunățiile literare pe care  Ovidiu le-a înfăptuit și felul în care le-a creat continuă să ne privească.”

Ovidiu, scrie Nicola Gardini, nu este numele unui individ istoric, Ovidiu este, înainte de toate, numele unui univers verbal.”

Ce este interesant pentru noi, românii, este faptul că această carte începe și continuă pagini întregi cu România: „Ovidiu s-a născut la Sulmona, în actualul Abruzzo, în 43 î.H., a găsit succesul și fericirea la Roma și a murit exilat la Tomis, în România de azi, în 17 d.H, distrus în corp și spirit.

         Pentru a-l cunoaște pe Ovidiu, autorul ne trece mai întâi, într-un întreg capitol III, prin Constanța imediat post-comunistă, pentru ca, imedita în ce-l de-al patrulea, să continuie cu istoria locului, a statuii lui Ovidiu și a altor personalități și locuri românești. O incursiune care ne duce într-o epocă abia ieșită din constrângeri (comunism) și ne transpune în cea a lui Augustus (cea care l-a constrând pe Ovidiu la exil).

         Dincolo de toate acestea, Metamorfozele dar și alte opere ale poetului latin Publius Ovidius Naso sunt un mod mai ușor, mai plăcut, mai explicat de a le vedea și cunoaște, expuse cu răbdare și  înțelepciune de către Nicola Gardini, profesor de Literatură Italiană Comparată la Oxford și autor al mai multor lucrări.