Palio medieval – tradiţii şi orgolii din Italia

   

tobosari rosii

foto: Nicola D’Alessio

Tradiții de sute de ani animează încă „borghi” și „rioni” în Italia, atrăgând mii de turiști și curioși
liliana-angheluță

 

 

 

Liliana Nechita _____

S-au încheiat de curând întrecerile medievale tradiţionale care se desfăşoară majoritar în localităţi din centrul şi nordul Italiei.

Cuvântul “palio” înseamnă premiu; de fapt e un stindard bogat împodobit, ţesut manual,  care se acorda în epoca medievală câştigătorilor întrecerii.

Cine participa?

Aici este frumuseţea: fiecare zonă sau cartier al unui „borgo” (cartier – cuvântul vine din germanul „burg”)  desemna grupul celor mai pricepuţi în arta războiului; erau aleşi cei mai buni ţintaşi cu arcul, cei mai ageri călăreţi, cei mai rapizi luptători. Grupurile se prezentau în faţa marelui nobil al borgului şi se-ntreceau, în mod paşnic,  pentru a desemna pe cel mai bun dintre cei buni.

Palio astfel obţinut era un obiect de mare preţ, făcea cinste întregului cartier şi cei care-l câştigau se mândreau tot timpul anului cu el, până la următoarea întrecere,  când era posibil să-l piardă în favoarea altui cartier (rion).

Totul a rămas neschimbat de-a lungul sutelor de ani: locuitorii de azi ai „borgo-rilor” îmbracă haine de epocă alese cu grijă, respectând moda timpurilor,  străzile înguste, pietruite sunt pline de grupuri de trâmbiţaşi, toboşari, cavaleri în armură, prinţese, mari nobili… timpul se răsuceşte, se opreşte şi o ia îndărăt pentru a respecta tradiţia, onoarea şi orgoliul de a aparţine unui anumit cartier, unei anumite comunităţi.

sventolatori bandiere

Parada istorică este urmată de întrecerea propriu zisă: de multe ori este vorba despre curse de cai în care călăreţul trebuie să ţintească bine cu lancea simbolul rionului “duşman”, alteori este vorba de tirul cu arcul, respectând canoanele şi armele timpului.

Cel mai faimos „palio” e cel de la Siena. Este o cursă de viteză cu cai, durează doar cât un tur de hipodrom şi participă 12 „contrade” (cartiere).

Faimoase şi urmărite de turişti sunt şi întrecerile din Ferrara, din Parma, Asti, Narni, Citta della Pieve sau Amelia.

Toate datează de la începutul secolului al XII-lea sau chiar mai devreme.

Ceea ce fascinează este însă orgoliul participanţilor: cu mult timp înainte pregătesc costumele, armele, se antrenează chiar şi jumătate de an pentru frumoasa paradă istorică, îşi susţin echipele la fel ca suporterii echipelor de fotbal. Localnicii dintr-un cartier se uită pieziş la partea adversă şi invers: se iscă intrigi, discuţii şi afirmări ale apartenenţei la o stradă sau alta.

Câştigarea premiului oferă prestanţă dar e şi motiv de invidii şi certuri interne.

Cu alte cuvinte, aceste localităţi mici, cu străduţe înguste şi case pline de flori, cu cafenele primitoare şi pisici care se-ntind leneşe pe băncuţele de lemn retrăiesc istoria nu doar îmbrăcând o haină anume, fie chiar sclipitoare, ci participând cu tot sufletul la întrecerile care, în final, nu fac altceva decât să unească întreaga comunitate sub acelaşi palio.

tobosari, trompetisti medievali dogi calaret