Politica dezbinării sau dezbinarea ca formă de coexistență a românilor


romani alegeri
După cum știți, în perioada 26-27 mai vor avealoc alegerile locale în Roma și alte câteva localități pentru funcțiile de primar al Romei, președinți de municipii și consilieri municipali.
Toate bune și frumoase dar mai ales utile pentru o Capitală de stat european care se zbate între situația economică din ce în ce mai dificilă și incertitudinea politică în care se află Italia.
Nu pentru prima oară dar pentru prima dată într-o formă atât de masivă, comunitatea românească a fost invitată să participe la aceste alegeri. De departe cea mai numeroasă, cu peste 72.000 de cetățeni rezidenți, a noastră comunitate a demonstrat că, după atâta amar de vreme de conviețuit aici, nu reușește să se adune. Deja cuvântul comunitate e pretențios dar poate fi acceptat. Cele peste câteva zeci de asociații au ieșit în față, pe baricade, invitate sau autoinvitate să aducă un contribut la lupta crâncenă pentru putere. Iluzia puterii a încins spiritele atât în cadrul micilor grupuri cât și a individului ca persoană.
Unele partide, și cel mai bun exemplu este PD-ul, au curtat în fel și chip românii din Capitală încă dinaintea alegerilor generale cu tot felul de întâlniri, propuneri, manifestări, mese care mai de care mai bogate, cursuri de politică răsplătite cu diplome, propuneri de nominalizări și iluzii deșarte destrămate imediat ce jocurile au început să se facă murdare …. Alte partide au jucat mai puțin cartea ”preludiului politic” atacând pe ultima sută de metri direct la baionetă masa alegătorilor noștri.
Cert este un lucru: nici dacă ar fi dorit să se organizeze și alieze împreună toate formațiunile politice italiene nu ar fi reușit să ne dezbine mai bine de cum am făcut-o noi înșine. Urmând în mod eronat îndemnul liberal ”prin noi înșine” românii au ales calea cea mai simplă de a participa la alegeri: dezbinarea.
Dacă Valerica Tarca, militantă activă a Partidului Democrat a fost ținută de acesta până în ultima clipă drept candidatul din partea românilor la funcția de consilier la Primărie, (cu scopul pervers de a arăta marele interes al partidului pentru comunitatea noastră) nu același lucru s-a întâmplat și la municipii. Aici lucrurile sunt foarte diferite. Câteva zeci de români, cifra exactă nu se știe până la ora când scriu aceste rânduri (la ex municipiul al VIII-lea  erau 10-12) s-au răsfirat pe liste civice dintre cele mai bizare. Câțiva dintre ei nu știu cu ce se mănâncă, nu știu de ce se află acolo, cărui program politic sunt fideli, pentru care cauză luptă, câți români le vor da votul și, ce e mai grav, ce vor voi și putea face odată ajunși pe scaunul de consilier. Asta în cazul în care se va întâmpla.
Unul din capii unei liste civice în care un concetățean de-al nostru s-a înscris, italian (țineți cont!) le spunea astăzi: ”che uno di voi possa mettere la bandiera romena in uno dei municipi bisogna essere uniti, ragazzi. Dovete mandare avanti uno di voi e non 100. L’unione fa la forza!”
Ați înțeles? Unirea face puterea ne-a spus omul destul de clar. Și lucrul ăsta se învăța în școala primară din povestea lui Creangă ”Moș Ion Roată și Unirea”. Se învăța dar s-a uitat odată cu trecerea frontierelor.
Încă odată românii au dat dovadă că dezbinarea este genetică în noi, că nu ne putem alia, uni, nu putem crea o forță cu toate că suntem. Deja înscrierile pe listele electorale au fost făcute cu arcanul, scepticismul, dezinformarea și nepăsarea fiind alte caracteristici ale unora dintre noi. Din marea masă de cetățeni rezidenți (peste 72.000) s-a reușit înscrierea pe liste a peste 12.500. S-au făcut cereri de ănscriere cu care nu se poate vota însă fără buletinul electoral. Acesta va trebui să ajungă. Să zicem că e un oarecare succes. Dar marea victorie ar fi aceea de a merge 12.500 la vot ca să aleagă o singură persoană. Atunci am avea primar român la Roma!
Iluzii …
Cristi Merchea

About Cristi Merchea

Cristi Merchea

Lasă un răspuns