Românii – cei mai numeroși imigranți din Roma și Lazio

Un seminar organizat de Centrul de Cercetări IDOS a prezentat documentul „Dimensiunea transcontinentală a imigrației”, un studiu despre starea imigrației pe teritoriul Romei și Regiunii Lazio în Italia

idos sala 2

Marți, 23 iunie, la Auditoriul din Via Rieti (Roma), Centrul de Cercetări IDOS (Dosarul Statistici Imigrație) a organizat simpozionul „Dimensiunea transcontinentală a imigrației”. Cu această ocazie a fost prezentată și o carte-document, rezultatul muncii mai multor specialiști din diferite domenii, realizat de către Institutul de Studii Politice San Pio V la inițiativa și sub îndrumarea Centrului de Cercetări IDOS.

Au fost prezenți Antonio Iodice, presidentele Institutului de Studii Politice San Pio V, Francesca Danese, Asesor Politici Sociale,  fostul și actualul președinte al IDOS,  Franco Pitau  respectiv Ugo Melchionda  dar și jurnalista  româncă Miruna Căjvăneanu și ucrainianca Tatiana Tarasenko, reprezentanți ai comunităților străine de pe teritoriul Romei și Regiunii Lazio care au luat cuvântul pe această temă. În sală au fost prezenți italieni, specialiști în sociologie, reprezentanți ai ambasadelor (Ovidiu Pufu, atașatul de presă al Ambasadei Române la Roma), reprezentanți ai asociațiilor din teritoriu și ai comunităților străine din Roma și Lazio.

pufu
Ovidiu Pufu (stânga) alături de Antonio Ricci, cel care s-a ocupat de studiul comunității românești

Relatorii au vorbit despre realitățile mai vechi și mai noi ale imigrației în capitala Italie și regiunea din care face parte, Lazio, despre noile tendințe, problematiche, numeri și influențe socio-culturale, economice și politice. Miruna Căjvăneanu a enumerat câteva din problemele cu care se confruntă românii rezidenți în capiatala Italiei, una dintre acestea fiind cea a dreptului la vot și a dificultăților birocratice de a avea acces la acest drept.

Într-un interviu acordat ziarului nostru, președintele IDOS, Ugo Melchionda, a vorbit despre primul val al românilor emigrați „care a creat o anumită imagine, din necesitatea și dorința de a se integra de nevoie, și noua generație, cea a celor adaptați sau născuți aici, care este privită deja cu alți ochi, ca parte integrantă a societății romane”.

Din datele elaborate în documentul prezentat, reies o serie de concluzii care fac imaginea de ansamblu a imigrației și integrării pe acest teritoriu. Opt sunt comunitățile străine cele mai numeroase care s-au însediat în Roma în ultimii ani. Și aproape la toate capitolele, pe primul loc se situază comunitatea românească.

miruna idos
jurnalista Miruna Căjvăneanu, reprezentantul comunității românești

Românii, cei mai numeroși în Roma și provincie

Populația străină rezidentă în Italia a ajuns, la începutul lui 2014, la aproape 5.000.000 de cetățeni (4.922.085) și la 508.241 persoane în Roma și aria metropolitană. Dintre aceștia, 353.785 numai în oraș. Astfel, incidența cetățenilor străini asupra populației rezidente (8,1% la nivel național, 11,8% în Provincia Roma și 12,4% în Capitală)* și, deși este un indicator cantitativ, merită să fie evaluat ăn oricare strategie de politică migratorie, instituțională și socială.

România este națiunea cu cel mai mare număr de reprezentanți la Roma (76.431 persoane după raportul ISTAT și 160.356 pe întreaga provincie la începutul lui 2014), urmată de Filipine (42.297 și 44.332), Bangladej (31.273 și 32.425), Peru (14.826 și 17.371), Ucraina (13.656 și 17.408), Egipt (8.232 și 10.135) și Ecuador (7.783 și 9.034).

Experiența imigrației românești, spune raportul, duce la o reflecție asupra evoluției care ar putea avea loc din partea emigrarii altor popoare candidate să adere la UE: Albania, Macedonia, Montenegro, Serbia etc.

Munca este unul din primele aspecte,  interesante de evaluat. Într-un oraș ca Roma, unde primează serviciile, colectivitățile analizate rezultă în majoritate înserate în sectorul terțiar, în special în acela al muncii de jos. Se lucrează în special în familii (filipineze, marocane, peruviene, românce). Tot în terțiar prevalează antreprenoriatul din ediliție și comerț, (bangladezii și românii) în timp ce filipinezii și peruvienii fiind mai puțin dedicați riscurilor antrepenoriale (la Roma exostă doar 174 de titulari de activitate comercială filipinezi).

carti idos

Sistemul școlar este un alt element de cercetare, peste 784.000 de copii născuți în Italia în periaoda 2001-2013, din care 77.705 numai în ultimul an. În schimb, peste 800.000 de copii cu părinți străini înscriși la școală în anul școlar 2013/2014, din care 60.439 în aria metropolitană romană, pe primul loc situându-se din nou românii. Aici se nasc o serie de probleme, cu copii lăsați să învețe în țările de origine, readuși aici sau reduși în țările de origine, mișcări care provoacă traume serioase psihice, comportamentale sau sociale acestora.

Religi, un argument de mare interes, arată că la Roma și în localitățile dn provincie există numerose biserici sau locuri de rugăciune, unde se adună creștinii ortodocși în particular, dar și catolici sau musulmani, protestanți sau de altă convingere religioassă (293 locuri de rugăciune în aria metropolitană, 234 doar în Roma).

Munca prestată de către cetățenii străini se transformă în lichidități, mare parte a acestora luând drumul țărilor de origine ale străinilor. După anumite date publicate de Banca Mondială, în 2013 filipinezii au trimis acasă peste 25 miliarde de dolari, (echivalentul a 9,8% din PIL național), o țară unde anual se celebrează Migrant Workers Day și unde guvernul stimulează emigrația, așa cum se întâmpla în Italia după cel de-al Doilea Război Mondial.

Fenomenul migrator, mai arată raportul, cu atât mai mult în actualul context al globalizării, este în stare să creeze efecte pozitive, dincolo de sumedenia de micro-problematiche sociale, atât pentru Italia cât și pentru țările de provenienșă ale imigraților.

Un alt aspect important este preponderența femeilor între imigrați, majoritare la nivel național,  la început fiind doar prezențe sporadice în anumite contexte teritoriale (52,7% din întreaga populație străină rezidentă).

Date noile evenimente geo-politice și evenimente economice, Italia a devenit, dintr-o națiune râvnită, una de tranzit iar imigrația străinilor în Italia se compară tot mai mult cu o emigrație a italienilor spre alte țări mai dezvoltate.

foto și text: Cristi Merchea