S-a stins Ionela Prodan. A fost oaspetele ziarului Emigrantul la Roma la Ziua Iei din 2014

„Păi de ce nu aveți și voi o iișoară? De ce, mă fetelor, nu ați venit și voi îmbrăcate într-o iișoară?” mustră cu dulceață fetele și femeile din sală.

Așa le-a spus artista, acum 5 ani, româncelor prezente la Academia Română din Roma. O vizită realizată pe când avea o funcție în „Departamentul Politici în Relația cu Românii de Pretutindeni” din cadrul Ministerului de Externe. 

Ulterior, în 2014, la prima ediției a Zilei Iei, oragnizată de ziarul nostru tot la Roma, într-o zi călduroasă de iulie, am avut-o pe scenă în aplauzelele multor români prezenți. 

 


Ionela Prodan
a fost și va rămâne un nume în muzica populară românească a anilor 70-80. Discurile sale de vinil erau prezente în casele românilor care o ascultau cu drag. 

Astăzi, 16 aprilie, Ionela Prodan s-a stins la vârsta de 70 de ani. 

Coperta unui LP din anii 80

Orfană de mică, Ionela Prodan a avut o carieră artisitică prodigioasă, dar terminând și studiile a două facultăți în Bănie, la Craiova:  Istorie – Geografie şi Istorie – Filosofie. La Ediţia a II-a a Festivalului „Maria Tănase“ din Craiova (1970),  Ionela Prodan a primit Marele Premiu al Festivalului și tot acolo l-a cunoscut pe folcloristul  Hari Brauner, „căruia îi datorez foarte mult”, așa cum spunea într-un interviu.

Tot în Bănie, în studiourile Radio Craiova, va realiza și primele înregistrări muzicale cuj primele melodii populare, atât de cunoscute în anii 70. „Pădure, dragă pădure“, „În pădure la Zăval“, „La Jii, murgule la Jii“, ajungând să fiu iubită şi recunoscută nu numai de publicul din Oltenia mea natală, ci şi de iubitorii de folclor autentic din întreaga ţară.

După 1992, odată cu decesul soțului său, Ionela Prodan abandonează treptat scena dedicându-se mai mult familiei, ulterior ocupând și o funcție politică în Ministerul de Externe. Îi dăduse Viorel Ponta funcția, o mânjise pentru banii pe care-i băgase în campanie ca să ajungă mufliul prim-ministru. Îi cam părea rău artistei, după cum mărturisea, dar mai spera. Spera în altceva mai bun și o detesta pe secretara ajunsă ministru al turismului fără niciun merit. Pentru că știa artista ce muncă trebuie să depui într-o viață de om ca să ajungi cineva.

Pentru noi, Ionela Prodan rămâne vocea care a ridicat în picioare sala de la Academia Română cum nimeni nu o mai făcuse și a încântat inimile celor prezenți la Ziua Iei cu frumoasele sale cântece autentice.

Să-ți fie țărâna ușoară! 

Cristi Merchea



 

Lasă un răspuns