Se-ntorc românii

Se întorc românii! Nu, nu cei de peste Prut! Se-ntorc căpșunarii, măslinarii, pătlăgicarii, pepenarii, limonarii, cireșarii…

În câteva cuvinte, se întorc culegătorii de legume și fructe renumiți pe vechiul continent. Se întorc îngrijitoarele de bătrâni, copii, se întorc și albinuțele care zboară de pe un trotuar pe altul adunând polenul din buzunarele celor interesați!
Se întorc frații noștri, copiii noștri, nepoții și bătrânii nostri! Nu, batrânii nu, ei au rămas acasă!

Hei, ce veselie și tam-tam pe unii! Am zis, pe UNII!


Mai întâi, îi auzi din depărtare, aglomerația de decibeli din difuzoare se dezlănțuie furioasă inundând cu prepotență liniștea cotidiană cu care suntem obișnuiți. Abia după câteva minute apar mașinile: unele noi, unele luate la mâna a doua, altele luate pur si simplu…
N-am auzit de Guță pâna s-au întors românii mei, mamăăă, ce ți-e și cu manelele astea! Îmi place să-i privesc la volan, cu cotul relaxat pe portieră, cu țigara aprinsă între degete, cu aerul acela de mă doare-n c…r de toată lumea!

Românul e dat dracului de fudul ce e! Chiar dacă n-are un șfanț în buzunar se comportă ca unul care scrie zilnic cifre cu multe zerouri pe librete de economii. Și te și convinge!

 

 

Se-ntorc românii! Îi recunoști prin discount-uri imediat ce intri. „Giovanni, che dici, luăm un po di pane? Cum vrei tu, amore!“, răspunde el. Pentru că bărbatul ieșit în lume știe să răspundă nevestei civilizat! Aproape că fug printre rafturile pline, bagă de toate în căruț sub privirile invidioase a celor cu portofelul subțire. „Abbiamo finito? întreaba el. Si, amore!” raspunde ea de data asta.

Pare că legăturile afective s-au strâns mai mult între parteneri și că săracia de înainte care i-a împins să plece e doar o amintire pe care rar o mai răscolesc în trecutul lor.


Hei, s-au întors românii! Îi vezi cu bolizii hăulind pe străzile prăfuite ale satelor. Da, pentru că străzile noastre nu sunt ca cele din Occident; la noi civizația se încăpățânează să nu vină.
„Mamma!” Cu doi de m, așa se spune în italiană, și dacă tot au respirat și și-au umplut plămânii cu aerul de pe pământul lui Dante, de ce să nu vorbească și în limba lui? „Come stai?” Biata bătrânică nici nu aude bine, e doar fericită că-și vede fiul și aleargă împleticindu-se prin prundiș să-l prindă-n brațe. Momente unice, de neuitat păstrate cu sfințenie și plimbate în orice loc.


Hei, se întorc românii!


Văile și dealurile huiesc de muzică în timp ce micii și pulpele sar pe grătarele încinse. Și dacă sunt mici, curge gârlă și berea. După care curg gârlă și înjurăturile tipic italiene, că cele românești le-au uitat! 
Hei, vin românii! Să-i întâmpinăm cu drag că tot de-ai noștri sunt!

Dorina Bordei

Și tu poți scrie la Emigrantul! Trimite-ne textul printr-un mesaj privat pe inbox Emigrantul sau la redacția@emigrantul.it