Sfinții Împărați Constantin și Elena

Anual, pe data de 21 mai, creştinii ortodocşi sărbătoresc ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei care au dat libertate tuturor creștinilor

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. În ajunul luptei cu păgânul Maxenţiu, suveranului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei : „Întru acest semn vei învinge”. Totodată, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.

În popor această sărbătoare este cunoscută ca şi Contantin Graur sau Constantinul Puilor.

Bătrânii spun că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.

Cunoscuţi drept cei care au dat libertatea creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena au devenit adevăraţi protectori ai creştinilor.

În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor, iar mama sa, Împărăteasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi. În anul 313, Constantin a fost încoronat ca împărat al Imperiului Roman de Apus. Pentru această izbândă, Constantin a vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu şi a urmat sfatul mamei sale. Astfel că, în acelaşi an, 313, a semnat o hotărâre, cunoscută şi în zilele noastre sub numele de „Edictul de la Milano”.

OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII

În anumite zone, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, se practică o serie de obiceiuri, pornite din superstiţii populare.

Pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.

Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

Se mai spune că porumbul, ovăzul şi meiul plantate după această sărbătoare se vor usca.

Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, graurii le vor mânca recolta.

Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin şi Elena cine le va fi şef şi unde îşi vor amplasa stânele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stână.

Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă şi dau cu tămâie.

Ziarul Emigrantul vă urează La mulți ani!