Toamnă, de ce eşti supărată pe mine?

vasilica-ilie

Vasilica Ilie  ____________

Toamnă, de ce eşti supărată pe mine?

Toamnă, nu te-am jucat niciodată la loto
Şi nu te-am vândut cum te vând alţii la piaţă;

Nu ţi-am bătut nucii şi nici strugurii nu ţi i-am strivit în picioare
Doar gutuile le-am probat să văd daca îmi stă bine cu sâni;

Şi mătasea porumbului mi-am lipit-o de gene,
Din frunzele tale arămii mi-am cusut volane la rochii;

Şi am băut doar esenţa nectarului adusă de zei,
Dovlecii galbeni i-am pus felinare la poartă.

Toamnă, de ce îmi joci iubirea şi eşti supărată pe mine?
Îmi îneci suspinul şi-mi înnozi printre lacrimi cuvântul;

N-am ştiut decât că vântul mi-a sărutat într-o zi auzul
Şi mi-a adus ecoul şoaptelor de dor, croşetat în firul de iarbă!

(Vol. “Fereastra de la răsăritul cuvântului”- 2010)