Vinuri românești de calitate și fițe mioritice

fete

Zilele trecute, 14-16 mai, la Hotel Novotel a avut loc evenimentul REVINO, un salon de vinuri si turism viticol. Două zile intense dedicate vinurilor românești în principal, 5 masterclass, 16 ore de degustări la 19 standuri cu producători și peste 100 de vinuri.

alina iancu
Alina Iancu

Un eveniment organizat de Alina Iancu, precedat de WineUp de la Cluj, de Good Wine Bucharest și urmat, peste câteva zile, de un altul, RoWineFestival organizat de Marinela Ardelean la discoteca Fratelli, tot în București.

Evenimentele se doresc, și chiar sunt, modalități și ocazii de a promova un produs care a început să se rafineze tot mai mult, să fie din ce în ce mai atent creat și mai bine promovat: vinul românesc.

sala

Un produs cu care românii se laudă oriunde merg dar despre care, ajungând afară, îți dai seama că nu se știe prea multe. Foarte puțini cunosc că România este unul dintre cei mai mari producători din Europa și lume. De câțiva ani însă viticultorii noștri au început să puncteze tot mai mult pe calitate, pe vinuri care să fie competitive cu cele ale italienielor și francezilor. Mai e multă stradă de făcut, dar dacă nu se încearcă, nu se reușește.

masterclass

ReVino, un eveniment organizat de Alina Iancu, a fost unul din numeroasele de acest gen la care am participat. Ba mai mult, am urmărit și două dintre cele cinci master class din cadrul acestuia. Unul în prima dimineață, sâmbătă, unde un român-maghiar a vorbit într-o engleză mai incertă ca a mea unui public românesc despre podgoriile românești. Care era sensul folosirii limbii engleze, nu am înțeles. Organizatoarea ne-a explicat că înscrișii străini au fost mai mulți (sic), lucru care a determinat-o să ia decizia aceasta.

somelierAl doilea masterclass a fost unul de fițe bucureștene. Drept comunicator a fost adusă o relatoare tocmai de la New York care a încercat, deși „nu avea datele tehnice ale vinurilor” (!) – organizatoarea spunea că i le dăduse-, să ne explice cum se bea și se mănâncă, cum se asociază anumite tarte, pregătite dinainte pe platouri, cu câteva vinuri  albe și roșii. Efort de imagine și financiar sub așteptări. Pentru cei câțiva din sală care au asistat și care mai fuseseră la pregătire în Marea Britanie sau SUA, probabil că limba acesteia a fost accesibilă. Dar să ignori unei audiențe autohtone dulcele grai românesc, în care vinurile Fetească și Crâmpoșie s-ar fi explicat admirabil,  aceasta nu este decât o formă de snobism, o fiță care nu reușește decât să aducă un minus de valoare vinurilor și cramelor prezentate.

sticle

Lângă mine, un promotor internațional de vinuri, plictisit și nervos pentru banii aruncați pe niște explicații de slabă calitate, a renunțat la un alt masterclass. „Nu am aflat nimic nou, îmi spune. Am înțeles însă că nici prezentatorii nu aveau habar și nici organizatorii nu au știut ce fac, sau au făcut-o de dragul banilor și a notorietății lor, și nu a vinurilor”.

CRI_6342

Dincolo de aceste incertitudini și accese de imagine nu tocmai reușite, Alina Iancu a reușit să unească 19 expozanți cu vinuri bune și foarte bune. Am descoperit, pe lângă cramele de 200, 300 și 1000 de ha, crame de 4-7 hectare de viță-de-vie, crame care fac vin excelent din pasiune și nu din dorința de a face milioane de sticle; crame cu istorie, crame cu oameni pe care i-am găsit și la alte târguri și care nu pregetă nimic în a arăta lumii produsele lor cu care se mândresc. Pentru că vinurile lor sunt rodul unei munci asidue, atente, făcute cu pasiune, care merită și trebuie promovate; vinuri rosé, Fetească Regală de mare clasă, soiuri internaționale, Pinot Gri arămiu sau Zghihara din podgoria Moldovei, vinuri făcute de italieni, nemți sau austrieci (Antinori sau Petro Vaselo) în România, de antreprenori care au înțeles potențialul extraordinar al acestor pământuri și care ne-au vorbit într-o română excelentă.

CRI_6089

Printre standuri și câțiva vizitatori străini, curioși și profund impresionați de vinurile românești. Doi tineri americani și un englez ne-au mărturisit că nu auziseră de România ca producătoare de vinuri și că aici „good” este puțin apreciativ față de ceea au descoperit.

Un salon care, dincolo de micile incertidutini și lucruri care pot fi îmbunătățite, este un pas înainte pe lunga stradă a vinului românesc. Un pas important pentru activitatea Alinei Iancu, un pas pentru vinurile românești.

Cristi Merchea